Comuna Band, Mureș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Band
Mezőbánd
—  Comună  —
Biserica de lemn din satul Oroiu
Biserica de lemn din satul Oroiu
Stemă
Stemă
Band is located in România
Band
Band
Band (România)
Localizarea pe harta României
Coordonate: Coordonate: 46°34′45″N 24°22′26″E / 46.57917°N 24.37389°E / 46.57917; 24.3738946°34′45″N 24°22′26″E / 46.57917°N 24.37389°E / 46.57917; 24.37389

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Mures county CoA.png Mureș

SIRUTA 115389
Atestare 1332

Reședință Band
Sate componente Band, Drăculea Bandului, Fânațe, Iștan-Tău, Mărășești, Negrenii de Câmpie, Oroiu, Petea, Țiptelnic, Valea Mare, Valea Rece

Guvernare
 - Primar Mircea Radu[*][4] (PSD, 2016)

Suprafață
 - Total 99,51 km²

Populație (2011)[2][3]
 - Total 6.446 locuitori
 - 2011 6.446 locuitori
 - 2002 6.104 locuitori
 - 1992 7.587 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 547065
Prefix telefonic +40 X65 [1]

Site web: http://www.comunaband.ro

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

Band (în maghiară: Mezőbánd, în germană: Bandorf) este o comună în județul Mureș, Transilvania, România, formată din satele Band (reședința), Drăculea Bandului, Fânațe, Iștan-Tău, Mărășești, Negrenii de Câmpie, Oroiu, Petea, Țiptelnic, Valea Mare și Valea Rece.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Localitate situată pe cursul mijlociu al râului Lechința sau Comolod, pe drumul județean Târgu Mureș - Șăulia - Cluj-Napoca. Accesul se face pe drumul județean DJ 152A.

Orașele cele mai apropiate sunt Târgu Mureș la 18 km, Iernut la 24 Km, Sărmașu la 24 km. Gara se găsește la distanța de 18 km.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Satul Band este atestat documentar în anul 1332 și pe teritoriul său se află documente dar și obiective unice nu numai în România ci și în Europa. Datorită potențialului natural și uman, localitatea Band a organizat două târguri anuale și, din 1859, târguri săptămânale. Astfel, putem spune că localitatea este un centru agro-comercial, care dinamizează activitatea zonei.

De asemenea, atestarea satului o regăsim și în data de 18 noiembrie 1346 sub aceeași denumire {"Band"} , aparținând de comitatul Turda

„Noi, Ștefan, voievodul Transilvaniei și comite de Solnoc, prin cuprinsul celor de față dăm de știre și facem cunoscut tuturor cărora se cuvine, că înfățișîndu-se însuși înaintea noastră, Mihail, fiul lui Petru, fiul lui Medjes de Band, pe de-o parte, iar pe de altă parte magistrul Toma, fiul lui Dionisie de Reghin, acel Mihail, fiul lui Petru ne-a făcut cunoscut și ne-a spus prin viu grai că magistrul Toma, fiul lui Dionisie l-a despăgubit pe deplin pentru pustiirea moșiilor sale Chimitelnic și Budiul aflatoare în comitatul Turda și Aruncuta /Arankuth/ din comitatul Cojocna, pe cînd trăia încă sus-zisul Petru, fiul lui Medjes, tatăl său. Drept aceea el îl declarase și l-a declarat în fața noastră pe sus zisul magistrul Ștefan, fiul lui Dionisie, dezlegat de orice răspundere cu privire la pustiirea moșiilor de mai sus. Dat în Turda,la octavele sărbătorii fericitului Martin mărturisitorul, în anul Domnului o mie trei sute patruzeci și șase.[5]
—1346, noiembrie 18, Turda

Stema[modificare | modificare sursă]

Stema comunei Band se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în diagonală de o bandă de argint încărcată de 3 turte roșii. În partea dreaptă a benzii se află un zid de cărămidă roșie iar în partea stângă a benzii, în câmp albastru, se află un cap de bovideu de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Banda sugerează denumirea localității, făcând aluzie la lacul meteoric, unic în Europa, iar turtele reprezintă vestigiile arheologice descoperite în zonă; Zidul de cărămidă semnifică ocupația locuitorilor, construcțiile și monumentele localității; Capul de bovideu simbolizează ocupația tradițională a locuitorilor, zootehnia. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Band

     Români (37.1%)

     Maghiari (33.52%)

     Romi (25.67%)

     Necunoscută (3.69%)

     Altă etnie (0.0%)


Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Band

     Ortodocși (39.41%)

     Romano-catolici (1.92%)

     Reformați (36.72%)

     Penticostali (16.21%)

     Necunoscută (4.43%)

     Altă religie (1.28%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Band se ridică la 6.446 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.104 locuitori.[2] Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind români (37,11%), maghiari (33,52%) și romi (25,67%). Pentru 3,69% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (39,42%), reformați (36,72%), penticostali (16,21%) și romano-catolici (1,92%). Pentru 4,44% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Recensământul[7] [8] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Evrei Alte etnii Rromi Ucrainieni Slovaci
1880 5546 3193 1950 - 20 403 383 - - -
1890 7240 3320 3548 7 - 365 - - - -
1900 7661 3448 3938 11 - 264 - - - -
1910 8123 3889 3628 24 - 582 - - - -
1920 8019 4203 3362 1 453 125 - - - -
1930 8948 4386 3931 7 624 84 534 - - 1
1941 9730 4497 4997 7 229 - - - - 1
1956 9953 4637 4642 - 4 674 - 669 - -
1966 9755 4471 5056 7 2 221 - 217 1 1
1977 8450 3832 4348 1 2 269 - 264 1 -
1992 7587 3034 3751 1 - 801 - - - -

Structura populației dupǎ apartenența religioasǎ

Recensământul[9] [10] Structura religioasă
Anul Populația Ortodoxa Greco-catolici Romano-catolici Reformați Evanghelici Unitarieni Mozaici Alte religii Baptiști Penticostali Adventiști
1850 5546 528 2696 166 2135 0 1 20
1857 5828 974 2272 145 2396 1 1 39
1869 6451 1027 2389 170 2771 8 13 66 7
1880 5976 940 2170 175 2582 0 21 86 2
1890 7240 956 2462 181 3505 4 13 119
1900 7661 948 2668 194 3704 4 25 118
1910 8123 971 3072 154 3773 1 17 135
1930 8948 1056 3357 190 4179 15 26 94 31 14


1992 7587 3090 136 139 4106 0 4 0 112 1 81 19

Din analiza tabelului de mai sus se observă, de-a lungul timpului, o mare diversitate religioasă a locuitorilor acestei așezări .

Familii nobiliare[modificare | modificare sursă]

Sentinţa voievodului Transilvaniei Stefan Lackfi cu privire la nobilul Mihai Medjes de Band
  • Nobilul Mihai Medjes de Band, despre care se știe că pe 18 noiembrie 1346, la Turda - în prezența voievodului Transilvaniei, Ștefan Lackfi {1344-1350} - a fost parte în proces în calitate de reclamant cu Magistrul Toma, fiul lui Dionisie de Reghin (pârât) pentru pustiirea moșiilor sale din Chimitelnic si Budiul , ambele în comitatul Turda, respectiv din Aruncuta, comitatul Cojocna. Sentinta voievodalǎ, datǎ la Turda, confirmǎ că pǎrțile au ajuns la o înțelegere înainte de finalizarea procesului și că prejudiciul adus familiei nobiliare a fost recuperat.

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Mircea Rusu, solist de muzică folk, lansat la Cenaclul „Flacăra” și serbările „Scânteii Tineretului”. Apare în concerte alături de cele mai importante grupuri ale timpului din țara sa: Roșu și Negru, Sfinx, Iris, Holograf, iar după Revoluție, între 1990-1995, cunoaște cinci ani de glorie alături de trupa Compact, ca solist vocal, compozitor și textier. În 1995, se decide să revină la cariera solo, trecând totodată de la tiparul folk la nuanțele cântecului politic. Din cele 25 de piese noi, „Omu’ bun și pomu’ copt” a avut cel mai mult succes.
  • Gheorghe Palcu (n. 29 noiembrie 1942), redactor și realizator de emisiuni, în perioada 1970–2006: Viața Satului, Hora Satului, Tele-discul muzicii populare sau Medalion de interpret. Încă din timpul facultății a culeges de folclor prin Bucovina, Maramureș, Bihor, nordul Olteniei, Câmpia Transilvaniei, pe urmele lui Béla Bartók și Constantin Brăiloiu (1965–1973). Culegerile sale cuprind piese din repertoriul tradițional de cântece și jocuri și cel al sărbătorilor de peste an, inclusiv colinde.
  • Szekeres Gerö (n. 1943), alpinist. Născut în Târgu-Mureș, o bună parte a copilăriei a petrecut-o la Band. A urmat cursurile Liceului "Bolyai", după care a urmat Facultatea de Construcții de la Iași, unde avea să înceapă și o carieră universitară, ajungând șef de lucrări. A obținut doctoratul în științe tehnice, în anul 1999, cu o lucrare care valorifica cercetările științifice desfășurate timp de 15 ani , „Mecanica rocilor pământului și structuri subterane”. S-a implicat serios în cercetarea și găsirea soluțiilor pentru stabilizarea Lacului "Ursu" de la Sovata. Ajungând pe cel mai înalt vârf al Europei, Elbrus (5.642 m), din Caucaz, pentru prima dată în anul 1981 și a doua oară în 2006, urcând pe Everest până la 7.600 m, expediție întreruptă din cauza unui eveniment tragic, pe vârful Kilimandjaro (5.681 m) în 1998, pe Aconcagua, (6.962 m) în 2003.
  • Iosif Hodoș (1829-1880), istoric, om politic, avocat, publicist, membru fondator al Academiei Române.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ D.I.R., Seria C. Transilvania, veacul 14, vol. 4 (1341-1350), București, nr. 471, Editura Academiei R. P. R, 1955, pag.323
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  7. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  8. ^ Rezultatele recensământului din 2002. http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=2568&judet_id=2798&localitate_id=2816. 
  9. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  10. ^ Structura etno-demografică a României