Comuna Miheșu de Câmpie, Mureș
| Miheșu de Câmpie | |
| — comună — | |
 Biserica de lemn din satul Miheșu de Câmpie | |
 Miheșu de Câmpie (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 46°40′57″N 24°09′49″E / 46.682528°N 24.163583°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Mureș |
| SIRUTA | 118370 |
| Reședință | Miheșu de Câmpie |
| Sate componente | Miheșu de Câmpie, Bujor, Cirhagău, Groapa Rădăii, Mogoaia, Răzoare, Șăulița, Ștefanca |
| Guvernare | |
| - Primar | Emil Casoni[*][1] (PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 54 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 2.140 locuitori |
| - Densitate | 45,31 loc./km² |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Miheșu de Câmpie (în maghiară Mezőméhes, în germană Bienendorf) este o comună în județul Mureș, Transilvania, România, formată din satele Bujor, Cirhagău, Groapa Rădăii, Miheșu de Câmpie (reședința), Mogoaia, Răzoare, Șăulița și Ștefanca.[2]
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Miheșu de Câmpie
Români (72,9%)
Romi (13,55%)
Maghiari (5,19%)
Alte etnii (8,36%)
Componența confesională a comunei Miheșu de Câmpie
Ortodocși (75,47%)
Greco-catolici (5,75%)
Reformați (4,95%)
Adventiști (1,92%)
Martori ai lui Iehova (1,5%)
Alte religii (2,01%)
Necunoscută (8,41%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Miheșu de Câmpie se ridică la 2.140 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.447 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (72,9%), cu minorități de romi (13,55%) și maghiari (5,19%).[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,47%), cu minorități de greco-catolici (5,75%), reformați (4,95%), adventiști (1,92%) și martori ai lui Iehova (1,5%), iar pentru 8,41% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Miheșu de Câmpie este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Emil Casoni[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 5 | ||||||
| Partidul Național Liberal | 5 | ||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | ||||||
Atracții turistice
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Rezultatele alegerilor locale din 2016”. Biroul Electoral Central.
- ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Iazurile Miheșu de Câmpie - Tăureni (arie de protecție specială avifaunistică)
- Pajiștile Balda - Frata - Miheșu de Câmpie (sit de importanță comunitară)