Ungheni, Mureș

Acest articol se referă la un oraș din România. Pentru un oraș din Republica Moldova, vedeți Ungheni. Pentru alte sensuri, vedeți Ungheni (dezambiguizare).

Ungheni

— oraș —

Stemă

Ungheni

Ungheni (România)

Localizarea orașului pe harta României

Ungheni

Ungheni (Județul Mureș)

Localizarea orașului pe harta județului Mureș

Coordonate: 46°29′9″N 24°27′39″E / 46.48583°N 24.46083°E

Atestare documentară

1264

Reședință

Ungheni[*]

Componență

Guvernare

- Primar

Victor Prodan[*]^[3]^[4] ( PNL, 2012)

Suprafață

- Total

63,69 km²

Populație (2011)^[1]^[2]

- Total

▲ 6.945 locuitori

Fus orar

UTC+2

Cod poștal

547605

Prezență online

site web oficial

GeoNames

Poziția localității Ungheni

Ungheni, mai demult Nirașteu, (în maghiară Nyárádtő; în germană Nyaradfluß), este un oraș în județul Mureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Cerghid, Cerghizel, Morești, Recea, Șăușa, Ungheni (reședința) și Vidrasău.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Orașul se află în partea central-vestică a județului Mureș, la distanța de 11 km de municipiul Târgu Mureș pe DN15 și 2 km de nodul rutier al Autostrăzii A3 (Aeroport), la confluența râurilor Niraj și Mureș.

Aeroportul Internațional „Transilvania” Târgu Mureș se găsește în intravilanul localității Vidrasău, aflată în componența orașului Ungheni.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Ungheni ca Nyár-To pe Harta Iozefină

Localitatea este atestată documentar din anul 1264 sub denumirea de Naradtew. În 1505 se figurează ca Nyaradthew^[5], iar pe Harta Iozefină apare ca Nyár-Tő.

Localitatea a fost devastată în 1601 de armata condusă de generalul Basta. Localnicii au fost omorâți, iar biserica medievală a fost distrusă. Trupele lui Ali Çengizade^⁠(hu) aflate în război cu Principatul Transilvaniei au devastat în 1661 biserica reconstruită de romano-catolicii din Ungheni.^[5]

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 142), localitatea a apărut sub numele de „Nyár-To”.

Între anii 1858-1864 comunitatea română unită (greco-catolică) din localitate a construit biserica din piatră cu hramul Sfânta Treime. În anul 1948 monumentul istoric respectiv a fost trecut de autoritățile comuniste în folosința Bisericii Ortodoxe Române, care a început demolarea sa în luna mai a anului 2008.^[6]

Turnul bisericii unite din Nirașteu (Ungheni), înainte de demolare (2008)

Demografie[modificare | modificare sursă]

Componența etnică a orașului Ungheni

Români (72,55%)

Maghiari (8,35%)

Romi (14,06%)

Necunoscută (5,01%)

Altă etnie (0,01%)

Componența confesională a orașului Ungheni

Ortodocși (78,02%)

Romano-catolici (3,21%)

Reformați (7,94%)

Penticostali (1,64%)

Greco-catolici (1,2%)

Adventiști de ziua a șaptea (1,74%)

Necunoscută (5,18%)

Altă religie (1,03%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Ungheni se ridică la 6.945 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.554 de locuitori.^[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (72,56%). Principalele minorități sunt cele de romi (14,07%) și maghiari (8,35%). Pentru 5,01% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.^[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,03%), dar există și minorități de reformați (7,95%), romano-catolici (3,21%), adventiști de ziua a șaptea (1,74%), penticostali (1,64%) și greco-catolici (1,21%). Pentru 5,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.^[7]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Orașul Ungheni este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Victor Prodan[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 2012. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[8]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	9
	Partidul Mișcarea Populară	4
	Partidul Social Democrat	2

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.212 locuitori, dintre care 866 români, 216 maghiari, 100 țigani și 30 evrei.^[9] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 920 greco-catolici, 115 reformați, 111 romano-catolici, 33 ortodocși, 30 mozaici și 3 adventiști.^[10]