Comuna Vărgata, Mureș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Vărgata
Csíkfalva
—  comună  —
Biserica unitariană din satul Mitreşti
Biserica unitariană din satul Mitreşti
Stemă
Stemă
Vărgata (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 46°34′41″N 24°48′14″E / 46.577931°N 24.803959°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețMures county coat of arms.svg Mureș

SIRUTA120076

ReședințăVărgata
Sate componenteVărgata, Grâușorul, Mitrești, Vadu, Valea

Guvernare
 - PrimarIstvan Balogh[*][3] ( UDMR, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total40,33 km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 1945 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal547625

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

Vărgata (în maghiară: Csíkfalva) este o comună în județul Mureș, Transilvania, România, formată din satele Grâușorul, Mitrești, Vadu, Valea și Vărgata (reședința).

Istoric[modificare | modificare sursă]

După mărturisirile arheologice pe aceste meleaguri au trăit oameni chiar în antichitate. În apropiere, la Moșuni s-au descoperit ceramici dacice, iar la Călugăreni se afla un castru roman. Un drum roman (numit și Drumul lui Traian) a străbătut comuna de azi.

Prima localitate din comuna de azi este Mitrești, care în 1332 este menționată sub numele de Sancto Martino. De aici provine numele localității în limba maghiară, numit după Sfântul Martin Nyárádszentmárton. Valea este menționată în 1470, Vărgata, Vadu și Grâușorul apar în documente în 1567.

Aceste localități erau populate la început de secuii libertini, dar cu apariția categoriilor sociale încă din secolul al XVI-lea iobagii și jelerii au deținut majoritatea, deși loturile se aflau în mâinile nobililor mici și mijlocii. După revoluția din 1848 păturile sociale au fost desființate, iar populația a trecut printr-o transformare radicală socio-culturală și economică.[4]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Vărgata

     Maghiari (81,07%)

     Romi (14,34%)

     Necunoscută (4,01%)

     Altă etnie (0,56%)

Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Vărgata

     Romano-catolici (28,89%)

     Reformați (20,15%)

     Adventiști de ziua a șaptea (3,59%)

     Unitarieni (35,01%)

     Martori ai lui Iehova (4,52%)

     Nicio religie (1,79%)

     Necunoscută (4,73%)

     Altă religie (1,28%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vărgata se ridică la 1.945 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.004 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (81,08%), cu o minoritate de romi (14,34%). Pentru 4,01% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind unitarieni (35,01%), romano-catolici (28,89%), reformați (20,15%), martori ai lui Iehova (4,52%), adventiști de ziua a șaptea (3,6%) și fără religie (1,8%). Pentru 4,73% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Vărgata este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Istvan Balogh[*], de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Uniunea Democrată Maghiară din România8        
Alianța Maghiară din Transilvania3        

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Biserica Unitariană din Mitrești[modificare | modificare sursă]

Biserica fost construită între anii 1240-1271, dar a fost arsă de hordele turco-tătare în 1661. De aceea a fost reconstruită în 1667, atunci căpătând și tavan cu casete de lemn pictate.

Fânățea din Grâușorul[modificare | modificare sursă]

Fânățea din satul Grâușorul este populată de flori rare și protejate, ca laleaua pestriță (Fritillaria meleagris), lușca (Leucojum vernum), Iris syberica. Acest obicetiv turistic natural este o arie protejată locală.

Alte obiective[modificare | modificare sursă]

Localități înfrățite[modificare | modificare sursă]

Comuna Vărgata se află în relații de parteneriat sau de înfrățire cu nouă localități europene. Aceste relații se concretizează printr-o permanență colaborare în plan economic, social, tehnic și cultural, prin schimburi de experiență, parteneriate între societățile comerciale, acțiuni organizate în comun.[7]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  4. ^ hu Csíkfalva Polgármesteri Hivatala: Általános tudnivalók
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  7. ^ Primăria Comunei Vărgata: Localități înfrățite