Sângeorgiu de Pădure

Erdőszentgyörgy
Sankt Georgen auf der Heide

— oraș —

Biserica reformată din Sângeorgiu de Pădure

Stemă

Sângeorgiu de Pădure

Sângeorgiu de Pădure (România)

Localizarea orașului pe harta României

Sângeorgiu de Pădure

Sângeorgiu de Pădure (Județul Mureș)

Localizarea orașului pe harta județului Mureș

Coordonate: 46°25′49″N 24°50′30″E / 46.43028°N 24.84167°E

Atestare documentară

1333

Reședință

Sângeorgiu de Pădure[*]

Componență

Sângeorgiu de Pădure[*], Bezid, Bezidu Nou, Loțu

Guvernare

- Primar

Attila-Zoltán Csibi[*]^[3]^[4] ( UDMR, 2012)

Suprafață

- Total

7,142 km²

Populație (2011)^[1]^[2]

- Total

▼ 5166 locuitori

Fus orar

UTC+2

Cod poștal

547515

Localități înfrățite

- Baja

- Celldömölk

- Plan-les-Ouates[*]

- Varades

Prezență online

GeoNames

Localizare în cadrul județului

Sângeorgiu de Pădure (în maghiară Erdőszentgyörgy, în germană Sankt Georgen auf der Heide) este un oraș în județul Mureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Bezid, Bezidu Nou, Loțu și Sângeorgiu de Pădure (reședința).

Localizare[modificare | modificare sursă]

Sângeorgiu de Pădure pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Orașul Sângeorgiu de Pădure este situat în partea sud-estică a județului pe râul Târnava Mică, pe DN13A Bălăușeri–Sovata.

Geologie[modificare | modificare sursă]

În subsolul localității se găsește un masiv de sare^[5].

Istoric[modificare | modificare sursă]

În zona actualului oraș a fost o așezare rurală romană.^{[necesită citare]}

Localitatea a fost atestat documentar în anul 1333 cu numele Sancto-Georgia.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 159), localitatea a apărut sub numele de „Erdö Szent Gyorgy”.

În 1850, la Sângeorgiu de Pădure trăiau 1.449 de persoane, dintre care 587 erau etnici români, 555 maghiari, 175 țigani și 127 evrei.^[6]

Demografie[modificare | modificare sursă]

Componența etnică a orașului Sângeorgiu de Pădure

Români (17,47%)

Maghiari (73,71%)

Romi (4,6%)

Necunoscută (4,14%)

Altă etnie (0,05%)

Componența confesională a orașului Sângeorgiu de Pădure

Ortodocși (17,24%)

Romano-catolici (8,32%)

Reformați (52,45%)

Penticostali (2,28%)

Baptiști (1,37%)

Unitarieni (8,98%)

Martori ai lui Iehova (3,89%)

Necunoscută (4,31%)

Altă religie (1,12%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Sângeorgiu de Pădure se ridică la 5.166 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.492 de locuitori.^[1] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (73,71%). Principalele minorități sunt cele de români (17,48%) și romi (4,61%). Pentru 4,14% din populație nu este cunoscută apartenența etnică.^[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt reformați (52,46%), dar există și minorități de ortodocși (17,25%), unitarieni (8,98%), romano-catolici (8,32%), martori ai lui Iehova (3,89%), penticostali (2,28%) și baptiști (1,37%). Pentru 4,32% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.^[7]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Orașul Sângeorgiu de Pădure este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Attila-Zoltán Csibi[*], de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din 2012. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[8]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Uniunea Democrată Maghiară din România	11
	Partidul Social Democrat	2
	Partida Romilor „Pro Europa”	1
	Partidul Oamenilor Liberi	1

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Biserica reformată[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Biserica reformată din Sângeorgiu de Pădure.

Trupul neînsuflețit al contesei Claudine Rhédey se odihnește într-un sicriu de plumb, în cripta aflată sub Biserica Reformată din Sângeorgiu de Pădure. Deoarece cripta fusese zidită, cel mai probabil din cauza unei epidemii de ciumă ce se abătuse asupra Transilvaniei, nimeni n-a mai știut de existența ei. Abia în 1935, aceasta a fost descoperită, iar trupul Claudinei a fost recunoscut prin gemulețul aflat pe capacul sicriului, datorită medalionului ce-l purta la gât.

Exteriorul bisericii cu prezbiteriu gotic
Interiorul bisericii reformate

Castelul Rhédey[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Castelul Rhédey din Sângeorgiu de Pădure.

Castelul a fost construit în secolul XVIII și a fost renovat în 1759 și 1809, când a căpătat actuala înfățișare neobarocă. Pe același loc se mai afla odată un alt castel, care era legat de biserica de peste drum printr-un balcon. Edificiul cel nou era mai mare cu un etaj decât cel vechi, avea saloane mari, boltițe și foarte multe picturi murale, care din fericire s-au păstrat destul de bine.

Castelul Rhédey

Lacul Bezid[modificare | modificare sursă]

Articole principale: Barajul Bezid și Bezidu Nou.

Lacul de acumulare Bezid a luat ființă prin construirea unui baraj în valea pârâului Cușmed, la 1,5 km amonte de confluența acestuia cu râul Târnava Mică. Lucrările pentru construirea barajului au început în 1975 și au fost terminate în 1990, când toate casele din Bezidu Nou, inclusiv bisericile, au fost scufundate. Localitatea inundată cuprindea 180 de case unde trăia o comunitate unică din punct de vedere istoric și religios.^[9] Aici au conviețuit, în mod exemplar, romano-catolici, unitarieni, reformați, greco-catolici, ortodocși și secui sabatarieni, în bună pace, solidaritate, ajutându-se reciproc. Evacuarea populației a început în 1985 și a fost nevoie de 9 ani pentru ca din localitatea Bezidu Nou să devină Lacul Bezid. O parte din localnici, în special cei în vârstă, au fost strămutați în Sângeorgiu de Pădure, dar au ajuns foști localnici în 30 diferite localități, oameni care au rămas fără tot ceea înseamnă satul natal.^[10]

În amintirea satului a fost ridicat în 1995 Zidul Plângerii și Parcul Memorial Bezidu Nou. De atunci, aici se adună, în fiecare an, în prima sâmbătă din august, foștii localnici. Lângă zidul plângerii au fost amplasate poze de odinioară, apoi o clopotniță cu clopot. Tot aici, s-a făcut satul din sculpturi funerare, unde fiecare sculptură funerară simbolizează o casă, păstrând amenajarea satului de odinioară. În castelul Rhédey există o sală memorială, unde se poate vedea macheta localității de odinioară.^[11]

Lacul Bezid
Lacul Bezid
Biserica romano-catolică inundată în Lacul Bezid (2008)

Altele[modificare | modificare sursă]

Casa memorială Bözödi György din Bezid^[12]
Tunelul pe sub oraș care duce de sub biserică în vârful dealului din fața acesteia.^{[necesită citare]}

Localități înfrățite[modificare | modificare sursă]

Orașul Sângeorgiu de Pădure este înfrățit cu următoarele localități:

Personalități[modificare | modificare sursă]

Claudine Rhédey (1812 - 1841), prințesă, stră-străbunica reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii.
Péter Bodor^⁠(hu) (1788 - 1849), inginer, creatorul Fântânii Cântătoare din Târgu Mureș și orgilor din zonă
Ecaterina Oancia (Iane după căsătorie) (n. 25 martie 1954) este o fostă canotoare română, laureată cu aur la Los Angeles 1984