Filmul românesc

Filmul românesc cunoaște o istorie de peste un secol. Deși aducerea în România a tehnologiilor necesare filmului s-a făcut cu doar puțin timp după darea în folosință a primelor aparaturi performante (începând cu cele ale fraților Lumière), filmul românesc de artă a debutat la începutul deceniului doi al secolului XX.

Filmul românesc până în 1948

Articol principal: Filmul românesc până în 1948.

Prin forța împrejurărilor, producția de film românească a fost îngreunată mult timp din cauze financiare sau politice. În prima perioadă (1911 - 1948), producția se dovedește a fi fost principalul dezavantaj în cele mai multe proiecte cinematografice românești. Industria de film a începuturilor a strâns un număr mic de pelicule finalizate fără multe compromisuri. În lipsa canalizării pe o producție de film autohton bazată pe mijloace proprii, colaborarea cu investitori străini a fost adesea păguboasă.

Totuși, între filmele realizate în acea perioadă se înscriu câteva titluri importante, unele fiind chiar apreciate ca situându-se între cele mai semnificative producții mondiale din primele decenii de cinematografie.

Repere

Legendă pentru stabilirea filmelor-repere:

• CON – film inclus în selecția „O enciclopedie cinematografică în 100 (+1) de filme” (1984), întocmită de șapte critici români pentru almanahul „Contemporanul”. Sunt vizate filmele de lung-metraj produse în intervalul 1903-1982.
• TOP - film ce figurează în clasamentul „Top 10. Cele mai bune filme românești” (2008), alcătuit de 40 de critici membri ai Asociației Criticilor de Film (România). Au fost luate în considerare lung-metraje românești produse între anii 1912 și 2007.

Articol principal: Listă cu filmele artistice românești din perioada 1911-1947.

• Independența României (Aristide Demetriade-Grigore Brezeanu, 1912) CON
• O noapte furtunoasă (Jean Georgescu, 1943) CON

Filmul românesc după 1948

Articol principal: Filmul românesc după 1948.

La finele anilor patruzeci, a apărut un nou obstacol pentru creatorii români: implicarea politicii în toate artele și obligația de a ataca numai subiecte favorabile regimului comunist. La 2 noiembrie 1948 a fost semnat un decret care anunța naționalizarea industriei cinematografice din România. Producțiile realizate înainte de revoluția din decembrie 1989 s-au remarcat totuși prin viziuni, când în conformitate cu cerințele regimului, când atacuri subtile la adresa situației politice din țară (de pildă, alegorii politice), când evadarea în fantezie și în „arta pentru artă”.

Repere (1948-1989)

• La Moara cu noroc (Victor Iliu, 1957) CON, TOP
• Pădurea spânzuraților (Liviu Ciulei, 1964) CON, TOP
• Duminică la ora 6 (Lucian Pintilie, 1965) CON
• Reconstituirea (Lucian Pintilie, 1969) TOP
• Nunta de piatră (Mircea Veroiu-Dan Pița, 1973) TOP
• Proba de microfon (Mircea Daneliuc, 1979) TOP
• Croaziera (Mircea Daneliuc, 1981) TOP
• Secvențe (Alexandru Tatos, 1982) TOP
• Glissando (Mircea Daneliuc, 1985) TOP

Din 1990, reacțiile cineaștilor români au fost diferite. Generația care a făcut film în perioada anilor 1960-1980 a propus subiecte dure, fie distopii cu o Românie viitoare fără speranțe, fie prezentarea cu franchețe (uneori, brutalitate) a realităților de dinainte de revoluție sau din anii respectivi, publicul fiind încă avid de a cunoaște adevărul despre regimul comunist. Subiectele privind istoria României ultimilor 50 de ani nu au contenit să fie aduse în prim-plan, până în zilele noastre. Se manifestă un nou val cinematografic în România, unde subiectele cu tentă social-politică alternează cu exerciții de film (comercial sau de artă) în stil occidental sau american, cu problematici specifice lumii contemporane.

Repere (după 1990)

• Moartea domnului Lăzărescu (Cristi Puiu, 2005) TOP
• A fost sau n-a fost? (Corneliu Porumboiu, 2006) TOP
• 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile (Cristian Mungiu, 2007) TOP

Filmul românesc de animație

Articol principal: Filmul românesc de animație.

Repere

• Haplea (Marin Iorda, 1928)
• Scurtă istorie (Ion Popescu Gopo, 1957)

Audiența

În perioada 2008-2015, numărul de bilete vândute de cinematografe a crescut de la două la zece milioane pe an.

Vezi și

• Centrul Național al Cinematografiei (CNC)
• Televiziunea în România

Surse

Cărți

• Corciovescu, Cristina și Râpeanu, Bujor T (1989). Secolul cinematografului, București
• Sava, Valerian (1999). Istoria critică a filmului românesc contemporan (vol. I), Editura Meridiane, ISBN 973-33-0406-9

Reviste

• Almanahul revistei Contemporanul, decembrie 1984
• Top 10. Cele mai bune filme românești (2008), revistă editată de Uniunea Cineaștilor din România, Asociația Criticilor de Film
• Cinesemnal, revista-program a Cinematecii române. Diverse numere din anii 2004-2007

Cursuri universitare

• Cursurile secției Comunicare Audiovizuală în cadrul U.N.A.T.C. București, 2006-2007

Lectură suplimentară

• Povestea povestii in filmului romanesc (1912-2012), Marilena Ilieșiu, Polirom, București, 2013 - [1]
• Dicționar de filme românești, Tudor Caranfil, 2002
• Dicționarul realizatorilor de filme românești, Tudor Caranfil, Editura Polirom, 2013 - recenzie
• Contribuții la istoria cinematografiei în România, Tudor Caranfil, volum sub redacția lui Ion Cantacuzino, (1971)
• Istoria filmului românesc (1897-2000), Călin Căliman, Editura Fundației Culturale Române, București, 2000

Legături externe

• Filme românești la Internet Movie Database
• info cinema Cinematografie romaneasca, istorie, pelicule, regizori
• Cinemagia, site românesc cuprinzând o bază de date cu filme și prezentarea de evenimente din lumea filmului
• Cinepub, site românesc care cuprinde filme românești (scurtmetraje, lungmetraje, animații, documentare)
• Scurt Istoric al A.N.F. (Arhiva Națională de Filme), Centrul National al Cinematografiei
• Un început în istoria afișelor de cinema din România, Ciprian Plăiașu, Historia
• „Lista lui Lazăr”, 19 August 2009, Doinel Tronaru, Evenimentul zilei
• „Generația de aur“ a filmului românesc, 19 februarie 2008, Florentina Ciuverca, Evenimentul zilei
• Romănia rămăne fără Hollywood, 10 decembrie 2007, Oana-Maria Baltoc, Jurnalul Național
• Erotismul filmului românesc, 25 iulie 2012, Bianca Dragomir, One.ro

Perioada interbelică

• „O întrebare pe zi. Ce credeți despre filmul românesc?“, 9 august 2009, Oana Rusu, Ziarul Lumina

Perioada comunistă

• Ceaușescu a renunțat la Steaua pentru "Buzduganul cu trei peceți", 28 septembrie 2009, Florin Mihai, Jurnalul Național
• Propagandă și manipulare în filmul românesc, 10 Noiembrie 2011, Călin Hentea, Historia
• Filmul istoric comunist: peliculele pe care se baza Ceaușescu în megalomanica sa politică internă, 10 februarie 2011, Calin Hentea, Ziarul de Duminică
• «Filmele istorice românești sunt pline de minciuni!», 4 ianuarie 2013, Historia
• Mitul strămoșilor în „epopeea națională": Dacii, Columna și Burebista, 20 decembrie 2011, Adevărul - articol Historia