Stema Finlandei
| Stema Finalndei | |
| Detalii | |
| Data adoptării | 1920 |
| Variante anterioare | 1809-1917 — stema Marele Principat al Finlandei; 1918 - stema Regatul Finlandei |
| Modifică text | |
Stema Finlandei este simbolul statului finlandez.Legea privind stema Finlandei (381/78):
"Pe un fond roșu, un leu încoronat ține o sabie ridicată gata de atac în mâna armată, care înlocuiește laba dreaptă din față și calcă cu labele din spate o sabie; leul cu coroana și cu echipamentul lui, mânerele săbiilor și armăturile încheieturilor brațului sunt aurii iar tăișurile săbiilor și armura brațului sunt argintii; în câmp sunt răspândiți nouă trandafiri argintii."[1]
Istoric
[modificare | modificare sursă]

Leul ca simbol al Finlandei apare în perioada administrației suedeze, odată cu momentul în care heraldica începe să se răspândească în Europa. Prin intermediul suedezilor, simbolul leului intră în uz în timpul lui Valdemar Birgersson, rege al Suediei din familia Bjälbo, care avea ca blazon al casei regale un leu rampant. Bengt Birgersson, primul duce al Finlandei din 1284, titlu rezervat membrilor familiei regale, a folosit și el leul familiei ca reprezentare. Mai târziu, în 1577, regele Ioan al III-lea al Suediei s-a autointitulat Mare Duce al Finlandei și Careliei, iar leul familiei regale a devenit asociat cu teritoriul finlandez. Contopirea dintre stemei familiei regale și a Careliei, un scut cu două brațe înarmate, ce reprezentau contactul dintre culturile occidentale și estice, a rezultat stema ce avea să rămână simbol al Finlandei.Aceaste steme se regăsesc și pe mormântul regelui Gustav Vasa, în Catedrala Uppsala, finalizată în timpul domniei lui Ioan al III-lea.
Leul rampant este înfățișat călcând pe o sabie curbată orientală, care cu timpul o sa ducă la semnificația luptelor dintre Suedia și Rusia. În tradiție, cei nouă trandafiri din stemă ar simboliza regiunile istorice ale Finlandei, deși această interpretare nu este pe deplin confirmată și se speculează că sunt pur decorative. Stema a continuat să fie folosită și după 1808, când, în urma războiului finlandez, Imperiul Rus cucerește Finlanda, spre defavoarea Suediei, formându-se Marele Principat al Finlandei.
După declarația de independență a Finlandei din 1917, s-a ridicat întrebarea dacă stema mai reflectă identitatea națională, fiind considerată de unii un simbol suedez și, in special de partidele socialiste, un simbol prea burghez. S-a propus înlocuirea leului cu ursul, animal național, însă pe plan internațional ursul era deja asociat cu Rusia. O altă variantă a fost ca urșii să îndeplinească rolul de suport ai stemei, dar nici această idee nu a fost pusă în aplicare. Din cauza Războiului Civil Finlandez, interesul pentru schimbarea stemei a fost uitată, iar în cele din urmă aceasta a fost păstrată în forma pe care o cunoaștem și astăzi.[2]
Galerie
[modificare | modificare sursă]- Stema Finlandei în cronica lui Laurentius Petri din 1580.
- Stema Finlandei din 1660.
- Stema Marelui Ducat al Finlandei din 1882.
- Stema Senatului Marelui Ducat al Finlandei.
- Propunerea lui Rudolf Ray.
- Propunerea lui Akseli Gallen-Kallela.
- Proiecte ale Comitetului Finlandez.
- Stema Careliei
| Drapele naționale |
|---|
| Listă a drapelelor naționale | Listă a stemelor naționale |
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Legea privind stema Finlandei”. Ministerul de Interne. Accesat în 26 august 2025. Verificați datele pentru:
|access-date=(ajutor) - ↑ Maunu, Harmo. „National Coat of Arms”.