Otto Dix

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Otto Dix
DixportraetHEulenberg200.jpg
Otto Dix, pictură de Herbert Eulenberg
Nume la naștere Wilhelm Heinrich Otto Dix
Născut 2 decembrie 1891
Gera, Imperiul German
Decedat 25 iulie 1969 (78 de ani)
Singen, Hohentwiel, Germania de Vest
Naționalitate Flag of Germany.svg german
Domeniu artistic Pictură, grafică
Pregătire Academia de Arte Frumoase din Dresda
Influențat de expresionism, noul obiectivism
Otto Dix

Wilhelm Heinrich Otto Dix (n. 2 decembrie 1891, Untermhaus acum Gera - d. 25 iulie 1969, Singen, Hohentwiel) a fost un pictor, desenator și gravor considerat ca unul dintre cei mai importanți artiști plastici germani ai secolului XX.

A fost influențat de expresionism și de curentul „noul obiectivism” („die neue Sachlichkeit”), fiind interesat de critica socială. În compozițiile sale, Dix prezintă războiul și consecințele lui tragice, între care șomajul și privațiunile proletariatului. A pictat și portrete, peisaje și scene de gen. Ca desenator excelent, a lăsat posterității peste 6.000 de desene și schițe. A realizat picturi și lucrări în acuarelă care evocă stilul renascentist.

Cele mai ample colecții cu lucrări ale lui Otto Dix se află la Kunstmuseum („Muzeul artelor”) din Stuttgart și la Museum Gunzenhauser din Chemnitz (fost Karl-Marx-Stadt).

În 1933, după ce naziștii au acaparat puterea, Dix a fost unul dintre primii profesori dați afară din serviciul la universitate. Patru ani mai târziu, lucrări ale lui Dix au figurat printre operele plastice prezentate de regimul nazist (între altele într-o celebră expoziție la München) ca „entartete Kunst” („artă degenerată”) și „sabotarea apărării prin artă”. 260 de lucrări i-au fost scoase din muzee, confiscate, vândute și arse. Totuși, în 1937, anul expoziției de tristă faimă din München, două lucrări ale lui Dix au fost prezente într-o expoziție în Gera, prilejuită de sărbătorirea a 700 de ani de la fondarea orașului. După două săptămâni, lucrările au fost scoase la dispoziția conducerii naziste a regiunii. Un an mai târziu, Dix a fost ținut de Gestapo în arest preventiv timp de două săptămâni, în urma unui atentat împotriva lui Hitler. În 1945 a fost mobilizat în „Volkssturm”, forma de organizare paramilitară într-o ultimă încercare a regimului de a opune rezistență Aliaților. Dix a fost în prizonierat francez până în 1946.

În anii postbelici Dix nu s-a putut ralia la curentele artistice din RFG și RDG (aici realismul socialist). Însă instituții din ambele state germane i-au conferit onoruri și distincții. Între 1946-1966, Dix a avut șederi anuale de lucru la Dresda. În 1959, i-a fost conferită „crucea federală pentru merit” (decorație vest-germană).

Opere[modificare | modificare sursă]

  • Vânzătorul de chibrituri, 1920
  • Metropola (triptic), 1928
  • Războiul (triptic), 1929-1932
  • Triumful morții, 1934

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Getroffen. Otto Dix und die Kunst des Porträts. (Arta portretului) Ausstellungskatalog (catalogul expoziției) Kunstmuseum Stuttgart, 2007
  • Arie Goral, Rings und links um Dix - Dokumente aus 50 Jahren. Hamburg: Druckcenter an der Universität Hamburg, 1977
  • Eva Karcher, Otto Dix - 1891 1969 - Leben und Werk (Viața și opera), Köln, 1988, ISBN 3-8228-0071-6
  • Florian Karsch, Otto Dix. Das graphische Werk (Text: Hans Kinkel), Hannover (Hanovra), 1970
  • Fritz Löffler, Otto Dix. Leben und Werk, Dresden (Dresda), 1977
  • Fritz Löffler, Otto Dix 1891–1969. Œuvre der Gemälde, Recklinghausen, 1981
  • Fritz Löffler, Otto Dix. Bilder zur Bibel. Berlin: Union Verlag, 1986. ISBN 3-372-00055-2 (mit Literatur-, Katalog- und Abbildungsverzeichnis und Bildnachweis)
  • Ulrike Lorenz, Otto Dix. Das Werkverzeichnis der Zeichnungen und Pastelle. Printausgabe und Datenbank auf DVD, Verlag und Datenbank für Geisteswissenschaften (VDG) Weimar (Lista desenelor și pastelurilor în banca de date a editurii pt. științe sociale a RDG)
  • Ulrike Lorenz, Dix avant Dix. Das Jugend- und Frühwerk 1909–1914 (Opera din tinerețe), Jena: Glaux, 2002, ISBN 3-931743-36-5
  • Dix. Ausstellungskatalog Galerie der Stadt Stuttgart, Nationalgalerie Berlin, 1991
  • Suse Pfäffle, Otto Dix. Werkverzeichnis der Aquarelle und Gouachen, Stuttgart, 1991 (Listă acuarele și guașe)
  • Diether Schmidt, Otto Dix im Selbstbildnis, Berlin, 1981 (autoportretele)
  • Dietrich Schubert, Otto Dix - Der Krieg (războiul). 50 Radierungen von 1924. Jonas Verlag, Marburg, 2002.
  • Birgit Schwarz, Großstadt (Metropola), Frankfurt/M., 1993
  • Andreas Strobl, Otto Dix. Eine Malerkarriere der zwanziger Jahre (Carieră de pictor în anii '20), Berlin: D. Reimer, 1996
  • Wolfgang Maier-Preusker, Otto Dix in: Buch- und Mappenwerke mit Grafik des Deutschen Expressionismus. Wien, 2006. ISBN 3-900208-37-9