Sari la conținut

Olteț, Brașov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Olteț)
Olteț
—  sat  —
Olteț se află în România
Olteț
Olteț
Olteț (România)
Localizarea satului pe harta României
Olteț se află în Județul Brașov
Olteț
Olteț
Olteț (Județul Brașov)
Localizarea satului pe harta județului Brașov
Coordonate: 45°48′9″N 24°45′42″E ({{PAGENAME}}) / 45.80250°N 24.76167°E

Țară România
Județ Brașov
ComunăViștea

SIRUTA42263

Populație (2021)
 - Total318 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal507252
Prefix telefonic+40 x68 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Olteț în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă)
Olteț în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
(Click pentru imagine interactivă)
Olteț în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
(Click pentru imagine interactivă)

Olteț, colocvial Beșimbac, (în germană Bessenbach, în trad. Pârâul Bissenilor, Pârâul Pecenegilor, în maghiară Besimbák) este un sat în comuna Viștea din județul Brașov, Transilvania, România. Până recent[2] localitatea s-a denumit Beșimbac.

  • În anul 1733, când episcopul greco-catolic Ioan Inocențiu Micu-Klein a dispus organizarea unei conscripțiuni (unui recensământ) în Ardeal, în localitatea Besimbach erau recenzate 46 de familii. Considerând că în fiecare familie erau câte 5 persoane, rezultă că în localitatea Besimbach (azi Olteț), trăiau circa 230 de persoane. Din registrul aceleiași conscripțiuni, aflăm că în localitate funcționau 5 preoți, și anume: Iuon (Ion), care era greco-catolic („unitus”), precum și Ignat, Sztán (Stan), Iuon (Ion) și Toagyer (Toader, sau Teodor, ori Tudor), care erau ortodocși (non uniti). Ultimii trei preoți ortodocși amintiți (Sztán, Iuon și Toagyer) erau recăsătoriți, după decesul primei soții („Bigamus”). În localitate era o biserică. De pe fânețele parohiei ortodoxe se strângeau anual câte 5 care de fân. Numele preoților, precum și denumirea localității erau redate cu ortografie maghiară, întrucât rezultatele conscripțiunii erau destinate unei comisii formate din neromâni, în majoritate unguri.[3]

Personalități

[modificare | modificare sursă]
  • Aurel Leluțiu (1914-1980), preot greco-catolic, doctor în teologie, deținut politic, luptător anticomunist.
  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Telekom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ ≈1928(?)
  3. ^ Augustin Bunea (1900), Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat., pp. 303, 368.
  • Augustin Bunea (1900), Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat.

Bibliografie suplimentară

[modificare | modificare sursă]
  • C. Stan, Școala poporană din Făgăraș și depe Târnave, Vol. I, Făgărașul, Sibiu, 1928, 510 de pagini.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]