Baru, Hunedoara
| Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
| Baru | |
| — sat și reședință de comună — | |
| Localizarea satului pe harta României | |
| Coordonate: 45°28′19″N 23°09′45″E / 45.47194°N 23.16250°E | |
|---|---|
| Țară | |
| Județ din România | |
| Comună | Baru |
| SIRUTA | 88001 |
| Atestare documentară | [1] |
| Altitudine | 474 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 987 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 337035 |
| Prefix telefonic | +40 x54 [2] |
| Prezență online | |
| GeoNames | |
| Modifică date / text | |
Baru (în maghiară Nagybár, în germană Gross-Elephant) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România.
Așezare
[modificare | modificare sursă]Localitatea Baru este situată în partea sudică a județului Hunedoara, la poalele sud-vestice ale Munților Șureanu și nord-estice ale Retezatului, pe cursul superior al râului Strei, în sud-estul Depresiunii Hațegului, pe DN66, Petroșani - Baru - Hațeg.
Istoric
[modificare | modificare sursă]Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului au descoperit materiale ce atestă prezența omului aici încă din neolitic, astfel, în locul numit de localnici "Stânca Jidovilor", s-au găsit fragmente ceramice aparținând culturii Coțofeni, iar la "Biserica Pârvuleștilor" s-a descoperit o așezare încadrată în epoca bronzului (cultura Wietenberg, grupul cultural Balta Sărată și medievală). La "Fântâna lui Gruișor" s-a descoperit o fortificație dacică, iar la capătul de sus al defileului din "Valea Petrosului" se află un turn dacic. Pe teritoriul satului s-au mai descoperit un denar suberat de la Caracalla și fragmente de ceramică medievală.
Satul Baru a aparținut până în anul 1851 corpului de armată Regimentul I de Graniță de la Orlat, ce făcea parte din Granița Militară Transilvăneană.
Economie
[modificare | modificare sursă]Economia localității este bazată pe industria de exploatare și prelucrare primară a lemnului, pe industria materialelor de construcții (materiale refractare), comerț și agroturism, dar în mod special pe agricultură, prin cultivarea terenurilor și creșterea animalelor.
Obiective turistice
[modificare | modificare sursă]- Biserica Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul din Baru
- Rezervația naturală "Peștera Tecuri" (2 ha).
- Cheile Barului
- Muzeul de Artă Populară "Maria Hord Gârbea"
- Cascadele de la Șipote
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Dan Ghinea. „România Geografică”. Wikidata Q135973562. Accesat în .
- ↑ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Județul Hunedoara, Ion S. Gruiescu, Cornelia Grumăzescu, Editura Academiei RSR, București, 1970
- Județul Hunedoara, Monografie, Ioan Mârza. Editura Sport Turism, București, 1980
- Repertoriul Arheologic al județului Hunedoara, Sabin Adrian Luca, Editura Altip, 2008 - ISBN 973-7724-60-7
- Monografia comunei Baru Mare, Ioachim Lazăr, Ion-Pilu Tămaș, Editura Emia, 2003

