Bazil Marian

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Bazil Marian
Informații generale
Data nașterii 13 mai 1927(1927-05-13)
Locul nașterii Uioara, județul Alba, România
Data decesului 19 ianuarie 2008
Locul decesului București, România
Înălțime 1,70 m
Poreclă Bombardierul
Post Atacant
Cluburi de juniori
Ani Club
1934-1938 Flag of None.svg Solvay Uioara
Cluburi de seniori*
Ani Club Ap (G)
1938–1940 Flag of None.svg Victoria Cluj 14 (2)
1940–1941 Flag of None.svg Mica Brad 22 (5)
1941-1947 Flag of None.svg Carmen București 23 (20)
1947–1949 Flag of None.svg CFR București 37 (43)
1950–1954 Flag of None.svg Locomotiva București 60 (11)
Echipa națională
1942–1949 Flag of Romania.svg România 18 (2)
Echipe antrenate
1954–1958 Flag of None.svg Locomotiva București (antrenor secund)
1958–1960 600px Culori Rapid.png Rapid București (antrenor secund)
1960-1962 Nero e Bianco (Strisce).png CS Jiul Petroșani
1962–1963 Flag of None.svg Viitorul București
1963–1967 România România U-21
1967 Flag of Romania.svg România
1968–1969 600px Culori DinB LAN.svg Dinamo București
1969 Blu e Azzurro (Strisce).png Farul Constanța
1970 600px bianco e fucsia con aquila rostrata.svg FC Argeș
1971–1972 600px Culori Rapid.png Rapid București
1973-1974 Flag of None.svg VO Boufarik
1974-1975 Flag of None.svg JSK Tizi-Ouzou
1975-1978 600px Culori Rapid.png Rapid București
1979-1989 România România U-21
* Apariții și goluri pentru echipa de club doar în cadrul campionatului național
† Apariții (Goluri).

Bazil Marian (n. 7 noiembrie 1922 - d. 19 ianuarie 2008) a fost un antrenor român de fotbal (Dinamo București și Rapid București), care a îndeplinit funcția de selecționer al echipei naționale de fotbal a României (ianuarie - martie 1967).

A fost unul dintre cei mai valoroși jucători români de fotbal din anii 1940.[1]

Biografie[modificare | modificare sursă]

A început să joace fotbal de la vârsta de 11 ani, când s-a legitimat la Solvay Uioara. În 1938 a trecut la Victoria Cluj, unde a debutat în prima divizie (24 septembrie 1939, Victoria - Venus 2-1). S-a transferat la Mica Brad pentru un sezon, 1940-1941, după care ajunge să evolueze la Carmen București între 1941-1947. Ca urmare a desființării echipei lui Mociorniță de către sistemul comunist, ajunge la CFR București (devenită în 1950 Locomotiva), club la care va evolua până la finalul carierei.

Ca antrenor, a lucrat mai întâi ca secund, la Locomotiva (Rapid). Ajunge apoi antrenor principal la Jiul Petroșani, pe care reușește să o promoveze în prima divizie. A funcționat apoi ca antrenor federal, ocupându-se de pregătirea naționalei de tineret. Din 1967 a mai antrenat la Dinamo București, Farul Constanța, FC Argeș, Rapid București. Din 1973 ajunge antrenor în Algeria, la echipele V.O. Boufarik și J.S.K. Tizi-Ouzou. Reîntors în țară în 1975, își reia munca în cadrul clubului Rapid, iar din 1979 lucrează din nou în colectivul tehnic al F.R.F., ca antrenor zonal și observator federal. După 1989 s-a retras din activitate.

Palmares[modificare | modificare sursă]

Jucător
Antrenor

Bbliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ionescu, Mihai; Tudoran, Mircea; Toma, Răzvan: Fotbal de la A la Z, București, Editura Mondocart Pres, 2001, p. 274 ISBN 973-8332-00-1

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]