Nicu Popescu
 | Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
Nicolae (Nicu) Popescu, n. , Chișinău) este un politolog, diplomat și autor din Republica Moldova, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova. A deținut funcția de ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova în Guvernul Dorin Recean. A fost ministru de externe și în guvernele Maia Sandu (2019) și Natalia Gavrilița (2022–2023).
Biografie
[modificare | modificare sursă]Popescu este licențiat în Științe Politice, Relații Internaționale, Universitatea de Stat de Relații Internaționale din Moscova, Rusia. Acesta deține un master în Relații Internaționale și Studii Europene, CEU, Budapesta, Ungaria și este doctor în Științe Politice, Departamentul Relații Internaționale și Studii Europene, Universitatea Central Europeană (CEU), Budapesta, Ungaria.
Nicu Popescu a activat la Consiliul European pentru Relații Externe, Biroul din Paris. Popescu a activat și în calitate de consilier pe probleme de politică externă și integrare europeană în Guvernul Filat. Este autor al mai multor publicații și cercetări care vizează politica externă și țările aflate în zone de conflict.
Din 2015 este membru al consiliului programului Eurasia al Fundației pentru o Societate Deschisă din New York. Din 2016 este profesor asociat la Sciences Po, iar anterior a predat și la Universitatea din Barcelona.[1][2][3]
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, condus de către Nicu Popescu a condamnat din primele ore războiul pornit de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Începând cu Februarie 2022, Popescu a contribuit la gestionarea mai multor crize generate de războiul din Ucraina: criza refugiaților, criza energetica etc.
Sub mandatul acestuia, la 23 iunie 2022, Republica Moldova a obținut statutul de țară candidat la aderarea la UE.
În ultimul an (2022-2023), Ministrul Popescu a reușit să relanseze relațiile bilaterale cu România la un nou nivel, astfel încât datorită inclusiv sprijinului diplomatic al țării vecine, la Chișinău au fost lansate noi proiecte europene. Printre acestea sunt Misiunea de Parteneriat a UE, Instrumentul European pentru Pace care contribuie la consolidarea capacităților armatei naționale a Republicii Moldova. Tot datorită lucrului comun cu România și alte state europene, UE a creat un nou mecanism de sancționare a acelor cetățeni care încearcă să destabilizeze ordinea publică de la Chișinău.
Prin eforturi diplomatice comune cu fostul său omolog român, Bogdan Aurescu, s-a reușit eliminarea tarifelor la roaming între Republica Moldova și România. Ulterior, datorită negocierilor diplomatice cu UE s-a decis eliminarea treptată a tarifelor de roaming cu UE, începând cu 1 ianuarie 2024.
Nicu Popescu a contribuit activ la organizarea celei de-a doua ediții a Summit-ului Comunității Politice Europene, care a avut loc în Moldova, la 1 iunie 2023.
La 7 iunie 2023, Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene Nicu Popescu a devenit membru al Consiliului prestigiosului think-tank European Council on Foreign Relations (ECFR), la invitația co-președinților acestei structuri-cheie.
Poziții politice
[modificare | modificare sursă]Unirea Moldovei cu România
[modificare | modificare sursă]
Nicu Popescu nu susține unirea Republicii Moldova cu România.[4] Într-un interviu din 18 noiembrie 2021 pentru un post de radio din Rusia, ministrul de externe Nicu Popescu a declarat:[5]
„Majoritatea populației Republicii Moldova nu își dorește unirea cu România [...] Ce voi spune este că eu sunt pentru o Moldova independentă. Avem un astfel de mandat de la populație. Și eu, firesc, pornesc de la acest mandat în acțiunile mele. [...] Au fost și deportări. A fost o tragedie. Dar acum privim spre viitor. În acest viitor, trebuie să construim un stat funcțional. Problemele istorice sunt importante, dar este foarte important pentru noi să rezolvăm problemele cetățenilor noștri, ale populației noastre. Nu vrem să ne oprim asupra niciunei probleme istorice, pentru că avem un mandat de a merge în viitor, de a îmbunătăți viața populației. Și nu vrem ca istoria, care este dificilă, să ne dezbine cetățenii. În Moldova, desigur, există multe linii de demarcație - atât istorice, lingvistice, cât și geografice. Nu există state fără astfel de subiecte. Dar încercăm să nu le abordăm, astfel încât să omitem dezbinarea cetățenilor.[6]”
Declarația lui Popescu a provocat critici din partea unor analiști și observatori politici, atât de la Chișinău, cât și de la București. Partidul Unității Naționale, condus de Octavian Țîcu, a organizat pe 22 noiembrie un protest la sediul Ministerului de Externe în care cerea demisia lui Popescu.[7] Și AUR Moldova a cerut demisia ministrului moldovean. În replică, Popescu a declarat pentru Gazeta de Chișinău următoarele:
„Nu sunt o persoană care își schimbă convingerile și declarațiile în funcție de conjunctura în care se află. Ceea ce spun – și îmi asum – zi de zi la Chișinău am spus-o și la București, la Kiev, la Bruxelles, la Washington, și la Moscova. Am spus-o și o voi spune oriunde va mai fi cazul: noi și România vorbim aceeași limbă, vorbim românește. Am spus și o repet: avem aceeași comunitate de istorie, am avut aceiași domnitori, cultură, avem aceiași poeți. În ajunul vizitei la București reamintesc că România este astăzi cel mai aprig susținător al integrării noastre europene. Noi vom continua să trecem de la vorbe la fapte, prin inițiative concrete: poduri construite, desființarea roaming-ului, prin interconectare energetică.[7]”
Fostul consilier prezidențial român Cristian Hrițuc a scris pe pagina sa de Facebook că Popescu a jignit România și pe români, în situația în care Moldova nu este sprijinită doar politic, ci și economic, de România:[7]
„Da, el are dreptate când spune că majoritatea moldovenilor nu își dorește Unirea cu România. Poate aș putea să înțeleg că Popescu trebuia să lase rușilor o impresie bună, aș putea înțelege că tema asta va fi mereu sensibilă în raport cu Federația Rusă, dar, în același timp, pot spune că Popescu ar trebui să fie mai calculat cu cuvintele, să găsească formulări care să nu deranjeze nicio parte, mai ales că este diplomat de carieră și ar trebui să știe ce înseamnă o declarație, cum este ea privită și analizată. Când le spui majoritatea nu te vrea, ce ar putea să înțeleagă românul simplu, pe mine nu mă vrea, dar banii mei sunt buni.”—Cristian Hrițuc pe Facebook[7]
Într-un interviu din 9 martie 2022, în contextul vulnerabilității Moldovei cauzată de invazia Rusiei în Ucraina, Popescu a fost întrebat de AGERPRES dacă ar fi oportună organizarea unui referendum pentru unirea Moldovei cu România. El a răspuns că orice decizie majoră a acestui stat poate fi luată doar de cetățenii Moldovei.[8] Când reporterul AGERPRES a întrebat dacă poate fi discutată o astfel de propunere, Popescu a răspuns:
„Cetățenii discută altfel de subiecte. La această etapă, după cum vedeți, acest subiect nu este discutat de către clasa politică. Este discutat în societate, dar, până la urmă, situația este absolut clară, cetățenii Republicii Moldova vor decide care este viitorul acestei țări. Ați văzut că am depus și cerere de aderare la Uniunea Europeană. Pentru societatea noastră, pentru țara noastră, pentru cetățenii noștri este foarte important să ancorăm Republica Moldova în spațiul european, în spațiul valoric european, în spațiul european care, pentru noi, înseamnă pace, libertate, solidaritate. Ne permite să asigurăm un viitor demn pentru populația noastră și dorința noastră de a ne apropia prin Europa la această etapă este focusată pe efortul nostru de a aduce Republica Moldova în interiorul Uniunii Europene.”—Nicu Popescu pentru AGERPRES[8]
În 2019, în timpul unei vizite la București, Nicu Popescu a declarat următoarele:[9]
„Guvernul de la Chișinău are tot interesul să faciliteze, să ușureze viața concetățenilor, care, în virtutea unui război civil din 92, trăiesc în regiunea transnistreană. În timpul conflictului din 1992 ne-am aflat într-o stare regretabilă în care unii cetățeni ai Republicii Moldova s-au aflat în stare de conflict armat cu alți cetățeni ai Republicii Moldova.”
El a fost ulterior criticat pentru că a caracterizat războiul din Transnistria ca război civil, minimizând practic influența Rusiei din conflict. Ulterior, el și-a exprimat scuze publice:
„În contextul unor declarații prin care îmi exprimam dezacordul cu orice discuție despre federalizarea Republicii Moldova, am folosit o sintagmă nu tocmai reușită atunci când m-am referit la conflictul transnistrean. Folosirea acestei sintagme a fost o gafă, o gafă pe care o regret și sper să depășim acest moment de neînțelegere.”
În 2024, fostul ministru de externe Tudor Ulianovschi a precizat că nu a fost un caz izolat. De altfel, inclusiv în teza de doctorat a lui Popescu, războiul transnistrean este prezentat drept un "război civil":[11]
„În 1992, Guvernul moldovean a pornit un scurt război cu autoritățile din Transnistria, în urma căruia au fost ucise aproximativ 1.500 de persoane. Ostilitățile au luat sfârșit după o intervenție militară rusă, realizată de armata a 14-a rusă de atunci, staționată în Transnistria.”
Viață personală
[modificare | modificare sursă]Nicu Popescu este căsătorit cu Elena Gnedina, o politologă rusă. Împreună au 2 copii.[12]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Nicu Popescu”, Nicu Popescu, accesat în
- ↑ „Nicu Popescu”, European Commission, accesat în
- ↑ „IR alumnus, Nicu Popescu, appointed Foreign Minister of Republic of Moldova”, Ir.ceu.edu/ir-alumnus-nicu-popescu-appointed-foreign-minister-republic-moldova, accesat în
- ↑ „Ministrul de Externe de la Chișinău: „Majoritatea cetățenilor R. Moldova nu-și doresc unirea cu România"”, Adevărul, 2021-11-22 10:15, accesat în 5 octombrie 2025 Verificați datele pentru:
|date=(ajutor) - ↑ „Nicu Popescu se laudă la Moscova că „moldovenii nu vor unirea" și că el este pentru „independență"”, Știri de ultimă oră din Moldova - Ultimele știri Timpul.md, , accesat în
- ↑ „NICU POPESCU: GUVERNUL NU ESTE SPERIAT DE FAPTUL CĂ MULȚI CETĂȚENI AU CETĂȚENIE DUBLĂ”, Infotag.md, november 18, 2021, accesat în 5 octombrie 2025 Verificați datele pentru:
|date=(ajutor) - 1 2 3 4 „Nicu Popescu explică pentru „Gazeta de Chișinău" de unde a luat că majoritatea moldovenilor nu vor unirea cu România”, Gazeta de Chișinău, Text " https://gazetadechisinau.md/2021/11/22/nicu-popescu-explica-pentru-gazeta-de-chisinau-de-unde-a-luat-ca-majoritatea-moldovenilor-nu-vor-unirea-cu-romania/" ignorat (ajutor); Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; numele "Gazeta2021-11-22" este definit de mai multe ori cu conținut diferit - 1 2 „INTERVIU Ministrul Nicu Popescu: Republica Moldova - cel mai fragil vecin al Ucrainei; e nevoie urgentă de ajutor (AUDIO/VIDEO)”, AGERPRES, Text " https://agerpres.ro/politica/2022/03/09/interviu-ministrul-nicu-popescu-republica-moldova-cel-mai-fragil-vecin-al-ucrainei-e-nevoie-urgenta-de-ajutor-audio-video--881267" ignorat (ajutor); Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; numele "Agerpres2022-09-03" este definit de mai multe ori cu conținut diferit - ↑ Https://www. Facebook. Com/juridice. Ro (), „Unde e mancurtu'!?”, JURIDICE.ro, accesat în
- 1 2 3 „VIDEO”, ZIUA.md, , accesat în Text " „Gafa” lui Nicu Popescu n-a fost tocmai o gafă. Ideea „războiului civil” din 1992 se regăsește și în teza sa de doctor - ZIUA.md" ignorat (ajutor)
- 1 2 „Ministrul Nicu Popescu, în teza sa de doctor: „În 1992, Guvernul moldovean a pornit un scurt război cu autoritățile din Transnistria"”, Telegraph Moldova - Agenție de presă, , accesat în
- ↑ „Nicu Popescu - alegeri.md”, Alegeri.md/w/nicu_popescu, accesat în
Guvernul Recean (2023–2025) | ||
|---|---|---|
| Prim-ministru |  | |
| Viceprim-miniștri |
| |
| Miniștri |
| |
| Membri ex-officio |
| |
- Nașteri în 1981
- Nașteri pe 25 aprilie
- Diplomați moldoveni
- Miniștri de externe ai Republicii Moldova
- Oameni în viață
- Moldoveni în viață
- Miniștri moldoveni
- Politicieni din secolul al XX-lea
- Politicieni din secolul al XXI-lea
- Oameni din Chișinău
- Decorați cu Ordinul Republicii al Republicii Moldova
- Ofițeri ai Legiunii de onoare