Mariana Durleșteanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mariana Durleșteanu
Date personale
Născută (52 de ani)
Chișinău, RSS Moldovenească
Cetățenie Republica Moldova Modificați la Wikidata
Ocupațieeconomistă
diplomat Modificați la Wikidata
Ministru al Finanțelor al Republicii Moldova
În funcție
31 martie 2008 – 14 septembrie 2009
PreședinteVladimir Voronin
Mihai Ghimpu (interimar)
Prim-ministruZinaida Greceanîi
Precedat deMihail Pop
Succedat deVeaceslav Negruța
Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și Republica Irlanda
În funcție
16 noiembrie 2004 – 8 aprilie 2008
PreședinteVladimir Voronin
Prim-ministruVasile Tarlev
Zinaida Greceanîi
Precedat deMihai Popov
Succedat deNatalia Solcan
Prim-viceministru al Finanțelor al Republicii Moldova
În funcție
11 aprilie 2002 – 29 decembrie 2004
PreședinteVladimir Voronin
Prim-ministruVasile Tarlev
Viceministru al Finanțelor al Republicii Moldova
În funcție
19 iulie 2001 – 11 aprilie 2002
PreședinteVladimir Voronin
Prim-ministruVasile Tarlev

PremiiOrdinul Gloria Muncii ()
Alma materUniversitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca;
University of Westminster
ProfesieFinante, Banci si Economie
Prezență online

Mariana Durleșteanu (n. 5 septembrie 1971, Chișinău) este o economistă, diplomată și politiciană din Republica Moldova, care a fost ministru al finanțelor Republicii Moldova (2008 - 2009) și ambasador al Republicii Moldova în Marea Britanie (2004 - 2008).

Biografie[modificare | modificare sursă]

Copilărie și studii[modificare | modificare sursă]

Mariana Durleșteanu s-a născut la data de 5 septembrie 1971, în municipiul Chișinău. A urmat cursurile Facultății de Științe Economice din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (1990-1995), specializându-se în contabilitate și informatică de gestiune, apoi a urmat un masterat în administrarea afacerilor organizat de Centrul Internațional de Dezvoltare, Școala de management din orașul Bled, Slovenia (2000) și studii postuniversitare în specialitatea reforma economică și guvernamentală la Universitatea Westminster din Londra (2007-2008).

Ulterior, a urmat cursuri de specializare organizate de Banca Mondială („Procedurile de procurări și rambursări pentru împrumuturile BIRD”, Kiev, 1996), FMI (Politici și analize macroeconomice, Joint Vienna Institute’s courses, Viena, 1997) și Merrill Lynch (Piața Financiară internațională, operațiuni de capital și piețe, Merrill Lynch’s courses New York, USA, 1997).

Carieră și ascensiune politică[modificare | modificare sursă]

Începând din anul 1995, ea a lucrat în cadrul Ministerului Finanțelor din Republica Moldova. A lucrat ca director al Unității de Implementare a Proiectelor Băncii Mondiale destinate Dezvoltării Sectorului Privat (1999-2001). În iulie 2001 este numită în funcția de viceministru al finanțelor al Republicii Moldova, apoi în aprilie 2002 în cea de prim-viceministru al finanțelor, având ca principalele responsabilități negocierea cu instituțiile financiare internaționale, participarea la elaborarea politicii fiscal-bugetare, la elaborarea strategiei de reducere a sărăciei și creșterii economice, participarea la negocierile Planului de Acțiuni UE-Moldova, la analiza gestionării și restructurării datoriei de stat. De asemenea, a coordonat activitățile următoarelor departamente și domenii: Trezoreria, Datoria de Stat, Tehnologii Informaționale, Supravegherea Asigurărilor, microfinanțării și conlucrarea cu sectorul bancar. În această perioadă, a fost Guvernator alternativ la FMI pentru Moldova și Guvernator la Banca Mării Negre pentru Comerț și Dezvoltare.

În anul 2004 a fost numită în funcțiile de președinte al Consiliului de Administrare al BCA Banca de Economii și vicepreședinte al Consiliului de Administrare al SA Moldovagaz [1][nefuncțională]. A participat la summit-ul „Millennium Development Goals” al ONU, la Conferința „Financing for Development” de la Monterrey, la ședințele anuale a FMI și BM, la conferințele organizate de BM, FMI și ONU privind reducerea sărăciei. La data de 17 noiembrie 2004, Mariana Durleșteanu a fost numită în funcția de ambasador al Republicii Moldova în Regatul Unit.

În baza votului de încredere acordat de Parlament, prin Decret al Președintelui Republicii Moldova, la data de 31 martie 2008, Mariana Durleșteanu a fost numită în funcția de ministru al finanțelor în noul guvern format de Zinaida Greceanîi. Primul ministru a justificat desemnarea Marianei Durleșteanu în această funcție prin „înaltul său profesionalism și realizările obținute în domeniul financiar și fiscal în perioadă în care a activat în calitate de prim-viceministru, iar ulterior în calitate de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Moldovei în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord”[2].

Candidat la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova[modificare | modificare sursă]

La data de 11 februarie 2021 a fost propusă de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, având susținerea Partidului Șor și a altor deputați neafiliați, la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova.[3] O zi mai târziu, aceasta a declarat că funcția i-a fost propusă de Zinaida Greceanîi, președinte al Parlamentului Republicii Moldova la acea vreme, însă la negocieri i s-ar fi spus că va fi sprijinită de o majoritate PSRM–Partidul Democrat, nu PSRM–ȘOR.[4] La data de 16 martie 2021, chiar în timpul negocierilor dintre Maia Sandu și Igor Dodon, Mariana Durleșteanu a anunțat oficial că se retrage din funcția de prim-ministru desemnat. Hotărârea ei a fost decisivă, pentru că ulterior Maia Sandu l-a desemnat pe Igor Grosu la funcția de prim-ministru, iar prin nevotarea acestuia a fost posibilă dizolvarea Parlamentului și convocarea alegerilor anticipate din 11 iulie 2021.[5] Ulterior, a respins acuzațiile cum că a fost forțată din exterior să ia acea decizie.[6]

În cadrul alegerilor parlamentare din 2021, Mariana Durleșteanu a fost cap de listă pentru Partidul Legii și Dreptății, însă partidul nu a acumulat numărul necesar de voturi și nu a obținut reprezentare parlamentară. Totuși, la data de 11 octombrie 2021 a fost aleasă în funcția de președinte al Partidului Legii și Dreptății[7], funcție din care a demisionat la sfârșitul lunii mai 2022.[8]

Mariana Durleșteanu a anunțat în iunie 2022 că pregătește lansarea unui proiect politic nou, care să fie pregătit până la alegerile locale din 2023.[6]

Viziuni politice[modificare | modificare sursă]

Mariana Durleșteanu susține integrarea europeană a Republicii Moldova, însă a declarat că este important să existe un echilibru între est și vest.[9] Într-un interviu a declarat că se consideră româncă[10] și că vorbește limba română.[11]

În alegerile prezidențiale din 2020, a declarat că a votat-o pe Maia Sandu, însă ulterior a spus că îi pare rău că i-a acordat votul.[12]

Viața personală[modificare | modificare sursă]

Mariana Durleșteanu vorbește, pe lângă româna maternă, rusa și engleza. Este căsătorită și are doi copii.

Distincții[modificare | modificare sursă]

În anul 2002, în timp ce îndeplinea funcția de viceministru al finanțelor, Mariana Durleșteanu a fost decorată cu Ordinul „Gloria Muncii”.[13]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ www.logos.press.md
  2. ^ Comunicat de presă al Guvernului RM din 1 aprilie 2008 - Prim-ministrul Zinaida Greceanîi a prezentat-o astăzi pe noul ministru al Finanțelor Mariana Durleșteanu aparatului central al instituției date[nefuncțională]
  3. ^ C, A. „Fostul ministru al finanțelor, Mariana Durleșteanu, a fost propusă pentru postul de prim-ministru al Republicii Moldova | Agenția de presă Rador”. Accesat în . 
  4. ^ „Noi DETALII despre „operațiunea Durleșteanu". Partidul „ȘOR" nu ar fi fost în cărți pentru această coaliție. Unde a GREȘIT Igor Dodon”. www.ziarulnational.md. Accesat în . 
  5. ^ Irina Soltan. „Mariana Durleșteanu își retrage candidatura la funcția de premier: „Nu sunt păpușa nimănui". agora.md. Accesat în . 
  6. ^ a b Puterea a Patra - 🔴LIVE "Puterea a Patra" Mariana DURLEȘTEANU din 07 iunie 2022 | Facebook, accesat în  
  7. ^ „Mariana Durleșteanu a fost aleasă lidera Partidului Legii și Dreptății”. Cotidianul. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ „Mariana Durleșteanu demisionează din funcția de președinte al PLD: Care este motivul” (în engleză). tv8.md. Accesat în . 
  9. ^ „VIDEO/ Cine ar urma să fie contracandidatul Maiei Sandu la următoarele alegeri prezidențiale, în opinia Marianei Durleșteanu”. N4. Accesat în . 
  10. ^ "Puterea a Patra" Mariana DURLEȘTEANU din 16 noiembrie 2021, accesat în  
  11. ^ „Mariana Durlesteanu - De ziua limbii române! În această zi vreau să urez tuturor sincere felicitări! Deși, de ani buni sărbătorim ziua limbii, cât n-ar fi de straniu, nu am ajuns la un numitor comun în ce limbă vorbim, că e română, că e moldovenească, că e limbă de stat... Sper, politicienii noștri să o mai încheie cu spectacolele și să întoarcă limba română la ea acasă, prin consfințirea ei în Constituție! Le doresc cât mai mult descernământ celor ce locuiesc în Republica Moldova și iubesc această țară! La mulți ani Moldova! La mulți ani limba română! | Facebook”. www.facebook.com. Accesat în . 
  12. ^ „Durleșteanu, dezamăgită că și-a dat votul pentru Maia Sandu, acum un an: „Speram să fie președintele tuturor". UNIMEDIA. . Accesat în . 
  13. ^ Distinctii pentru majoritatea muta din PCRM, timpul.md, 9 septembrie 2009

Legături externe[modificare | modificare sursă]