Anatol Șalaru

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Anatol Șalaru
Anatol Șalaru.jpg
Anatol Șalaru
Date personale
Născut 7 februarie 1962 (54 de ani)
Văratic, Rîșcani, RSS Moldovenească
Căsătorit cu Carolina
Copii 2
Religie Creștin Ortodox
Ocupație medic[1]
om politic
Ministru al Apărării al Republicii Moldova
Deținător actual
Funcție asumată
30 iulie 2015
Președinte Nicolae Timofti
Prim-ministru Valeriu Streleț
Precedat de Viorel Cibotaru
Ministru al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor al Republicii Moldova
În funcție
25 septembrie 2009 – 30 mai 2013
Președinte Mihai Ghimpu (interimar)
Vlad Filat (interimar)
Marian Lupu (interimar)
Prim-ministru Vlad Filat
Precedat de Vasile Ursu
Succedat de Vasile Botnari
Deputat în Parlamentul Republicii Moldova
În funcție
1990 – 1994
Președinte Mircea Snegur
În funcție
2014 – 2015
Vicepreședinte al Partidului Liberal
Deținător actual
Funcție asumată
20 martie 2008

Partid politic Partidul Liberal
Profesie Medic

Anatol Șalaru (n. 7 februarie 1962, Văratic, raionul Rîșcani) este un politician român din Republica Moldova, Ministru al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor al Republicii Moldova (din 30 iulie 2015), deputat în primul Parlamentul Republicii Moldova (din decembrie 2014). A fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova între 1990 și 1994 și Ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor din 25 septembrie 2009 până la 30 mai 2013.[2][3] Deține funcția de Vicepreședinte al Partidului Liberal, succesorul de drept al Partidului Reformei, pe care l-a condus în perioada 1993-1997.[4] Este fondator al Cenaclului "Alexei Mateevici", - un forum al ideilor libere și naționale, creat în anii de apus ai Uniunii Sovietice și de început ai restructurării.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Anatol Șalaru s-a născut în satul Văratic din raionul Râșcani, RSS Moldovenească, URSS.[5] După absolvirea studiilor medii la școala din localitatea de baștină, și-a continuat studiile la Universitatea de Medicină și Farmacie "Nicolae Testimițanu" din Chișinău. Începe cariera profesională în calitate de colaborator științific la Institutul Moldovenesc de Cercetări Științifice în domeniul Igienei și Epidemiologiei din Chișinău.

Fondator al Cenaclului "Alexei Mateevici" (1988-1990)[modificare | modificare sursă]

La 15 ianuarie 1988, la un omagiu al poetului Mihai Eminescu, la bustul acestuia de pe Aleea Clasicilor din Chișinău, Anatol Șalaru înaintează persoanelor adunate propunerea de a continua întrunirile. În scurt timp, numărul participanților la întâlnirile din fața bustului Mihai Eminescu crește, iar la 26 aprilie 1988. pe Aleea Clasicilor, a avut loc prima ședință oficială a Cenaclului literar-muzical socio-politic „Alexei Mateevici”.

Întrunirile Cenaclului "Alexei Mateevici" aveau loc, la început, pe Aleea Clasicilor din parcul Pușkin, din Chișinău, actualemente Grădina Publică Ștefan cel Mare. Ulterior, locul preferat a devenit Teatrul Verde de la lacul Comsomolist, azi parcul de agrement Valea Morilor.[6] Cenaclul „Alexei Mateevici” începe, în 1988, o campanie de colectare a semnăturilor pentru proclamarea limbii române ca limbă de stat și pentru revenirea la grafia latină. Autoritățile comuniste au înțeles că acest cenaclu nu este doar un grup de tineri romantici, care vin numai să cînte și să spună poezii, ci sunt porniți să discute probleme foarte serioase, cum ar fi revenirea la grafia latină, deportările, toate problemele stringente despre care nu s-a spus nimic în perioada sovietică.

Activitatea politică[modificare | modificare sursă]

La începutul anului 1990, Anatol Șalaru devine deputat în primul Parlament al Republicii Moldova ales în mod democratic. Alegerile au avut loc pe circumscripții uninominale, iar Anatol Șalaru a candidat din partea Frontului Popular din Moldova. A exercitat mandatul de deputat până în martie 1994.[7] "În perioada primului legislativ democrat exista o presiune fantastică a străzii. Mii de oameni se adunau în fața Parlamentului și blocau circulația - lumea nu era indiferentă față de hotărîrile votate în Parlament. Unii deputați votau din frică, mai erau și din cei indeciși, mai erau deputații comuniști de la Tiraspol... Cei care nu votau corect erau huliți, puteau să ia și bătaie, iar celor care votau bine, oamenii le dădeau flori." își amintește într-un interviu Anatol Șalaru.[8]

Anatol Șalaru este ales președinte al Partidului Reformei la conferința de constituire a formațiunii din 5 septembrie 1993. Partidul Reformei s-a constituit, inițial, drept o formațiune politică de centru-dreapta, de esență creștin-democrată, care și-a propus elaborarea, susținerea și promovarea strategiei reformei pentru a include societatea moldovenească în familia popoarelor civilizate. A exercitat funcția de președinte al partidului până în 1997 pentru ca 11 ani mai târziu să revină în politică ca vicepreședinte al Partidului Liberal, succesor de drept al Partidului Reformei.

După mai bine de zece ani de activitate economică, Anatol Șalaru se reîntoarce, la începutul anului 2008, în politică. Motivul pentru care a revenit în partidul din care a plecat îl spune într-un interviu acordat postului de radio Vocea Basarabiei: "Mulți și-au pus întrebarea de ce am plecat din politică. Probabil, pentru că nu a mai fost cazul să continui când toate s-au dat peste cap. Astăzi însă este nevoie de oameni cu experiență, care nu s-au compromis și care nu au renunțat la idealurile naționale. Am urmărit întotdeauna ce se întâmplă în Moldova, am fost întotdeauna aproape de partidul pe care eu l-am fondat, Partidul Liberal fiind succesorul Partidului Reformei pe care l-am fondat în 1993. Este unul dintre cele mai vechi partide din republică, are 15 ani de existență și întotdeauna mi-am dorit să mă întorc în partidul din care am plecat."[9]

În cadrul ședinței Consiliului Central al Partidului Liberal din 20 martie 2008, Anatol Șalaru a fost ales vicepreședinte al Partidului Liberal. În urma alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009 devine deputat în Parlamentul Republicii Moldova, funcție păstrată și în urma alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie 2009. La ședința în plen a Parlamentului din 10 septembrie 2009, prin votul majorității deputaților, Anatol Șalaru a devenit membru al Biroului Permanent al legislativului.[10]

Din 25 septembrie 2009 până la 30 mai 2013 a fost Ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor în Guvernul Filat (1).[11][12]

În urma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014 a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

La 30 iulie 2015 a fost numit în funcția de Ministru al Apărării al Republicii Moldova în Guvernul Streleț.[13]

Experiență profesională[modificare | modificare sursă]

  • 1985-1990: Colaborator științific la Institutul Moldovenesc de Cercetări Științifice în domeniul Igienei și Epidemiologiei
  • 1996-1997: Director administrație „Ascom Group” SA Chișinău
  • 1997-1999: Director general, reprezentanța „Ascom Group” SA în Turkmenistan
  • 1999-2002: Activitate în domeniul privat, administrator SRL în România
  • 2002-2003: Director de proiect în cadrul Grupului Financiar-Industrial „Ascom Group” SA
  • 2003-2008: Director al reprezentanței în Irak al Grupului Financiar-Industrial „Ascom Group” SA

Familia și viața personală[modificare | modificare sursă]

Anatol Șalaru este căsătorit cu Carolina. Au doi copii: un băiat pe nume Nicolae-Dan, și o fată, Victoria-Maria (n. 1 aprilie 2008). Numele fetei a fost pus în cinstea tatălui său, Victor, care a decedat cu o zi înainte de a se naște ea.[necesită citare] Familia este stabilită în București, România.

Anatol Șalaru are un hobby încă din studenție - fotografia. Într-un interviu acordat revistei VIP Magazin Anatol Șalaru preciza că a păstrat o impresionantă colecție de fotografii și înregistrări audio din perioada Cenaclului „Alexei Mateevici”.[14]

Sammitul NATO de la Varșovia[modificare | modificare sursă]

Pe data de 9 Iulie 2016 Dn.Anatol Șalaru a participat la Sammitul NATO de la Varșovia in calitate de ministru al apărării al Republicii Moldova,unde a ținut urmatorul discurs:

„ Excelenţă, Doamnelor şi Domnilor, În primul rând, vreau să mulţumesc pentru oportunitatea oferită Republicii Moldova de a participa la summit-ul de la Varşovia, care reconfirmă încrederea reciprocă şi este o dovadă că R.M. merge spre direcţia corectă. Faptul că ţara noastră este, din punct de vedere constituţional, un stat neutru nu înseamnă că nu există fronturi deschise de confruntare pe palier non-militar. Propaganda, măsurile economice, nesoluţionarea dosarului transnistrean şi staţionarea trupelor ruse rămân motive constante de îngrijorare. În contextul formulării măsurilor de adaptare şi management la mediul situaţiilor de criză, este indispensabil de a prioritiza consolidarea şi dezvoltarea capacităţilor de apărare a ţărilor aliate şi partenere din regiunile cu risc sporit. Trebuie să conlucrăm pentru a identifica soluţii pe termen lung, capabile să anticipeze şi să prevină eventuale situaţii de criză. Din perspectiva R. Moldova, raporturile cu NATO şi ţările partenere sunt fundamentate pe 4 valori şi principii: Primul dintre acestea este cooperarea. Acesta se materializează prin participarea la exerciţii şi diverse forme de instruire militară, în cadrul Parteneriatului pentru Pace, care permite militarilor noştri să devină interoperabili cu militarii ţărilor membre NATO. Un rezultat important obţinut la acest capitol este participarea contingentului Armatei Naţionale în misiunea KFOR din Kosovo. Mai mult ca atât, Republica Moldova îşi doreşte ca pe viitor să participe la cât mai multe misiuni internaţionale de menţinere a păcii. Un alt aspect important este că la moment suntem la etapa finală a negocierilor şi semnarea acordului de deschidere a Oficiului de Legătură NATO în R. Moldova. Cel de-al doilea principiu este flexibilitatea. Astăzi, este nevoie nu doar de un angajament ferm privind parteneriatul dintre R. Moldova şi NATO, ci şi de transpunerea acestuia în practică, prin identificarea şi gestionarea provocărilor comune. Dacă imperativul NATO ţine de consolidarea graniţei de est a alianţei, preocupările de securitate ale statelor partenere din regiune merg, în continuare, până la necesitatea de a asigura precondiţiile existenţei statului. Al treilea principiu este credibilitatea. Angajamentele asumate între alianţă şi statele non-membre de pe flancul estic trebuie să fie concrete şi credibile atât pentru părţile implicate, cât şi pentru actorii externi. Subliniem că măsurile şi acţiunile noastre au ca scop dezvoltarea capabilităţilor de apărare ale Republicii Moldova, şi nu prezintă nuanţe provocatoare la adresa vreunui stat sau entităţi. Nu în ultimul rând, este necesară creşterea gradului de interoperabilitate a forţelor armate. De aceea, ne dorim ca în cursul anului 2019 să găzduim în Republica Moldova un exerciţiu NATO/PfP de tip REGEX, care să servească drept platformă pentru realizarea unui centru de instruire regional permanent. Stimaţi prieteni, De 25 de ani pe teritoriul Republicii Moldova staţionează ilegal trupele Federaţiei Ruse. Vă adresăm rugămintea de a ne susţine în iniţiativa de transformare a misiunii din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, într-o misiune civilă multinaţională, iar armata şi muniţiile Federaţiei Ruse să fie evacuate de pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu angajamentele internaţionale asumate. În încheiere, reiterez că Republica Moldova mizează în continuare pe sprijinul dumneavoastră în procesul de dezvoltare a capabilităţilor de apărare, angajament asumat în iniţiativa DCB. Totodată, Republica Moldova va depune toate eforturile pentru a deveni un partener de încredere a alianţei.

Vă mulţumesc.”

[15]


Referințe[modificare | modificare sursă]



Predecesor:
Vasile Ursu
Ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor
al Republicii Moldova

25 septembrie 2009 - 30 mai 2013

Succesor:
Vasile Botnari