Miciurin, Drochia
| Miciurin | |
| Ghica-Vodă | |
| — Sat — | |
 Biserica | |
  Miciurin Miciurin (Moldova) | |
| Coordonate: 47°59′12″N 27°47′33″E / 47.9866666667°N 27.7925°E | |
|---|---|
| Țară |  Republica Moldova |
| Raion | Drochia |
| Prima atestare | 1925[1] |
| Guvernare | |
| - Primar | Anatolie Nicu (2023) |
| Populație (2024) | |
| - Total | 888 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | MD-5221 |
| Prefix telefonic | 251 |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
Modifică date / text  | |
Miciurin (denumirea istorică Ghica-Vodă) este un sat din raionul Drochia, Republica Moldova. Localitatea este situată la aproximativ 7 km vest de orașul Drochia, în valea Răutului.[2] La recensământul din 2024, satul avea 888 de locuitori cu reședință obișnuită.[3]
Istorie
[modificare | modificare sursă]Sursele diferă în privința datei de început a localității. Anatol Eremia și Viorica Răileanu indică anul 1925 drept prima atestare a satului,[1] în timp ce alte lucrări și surse de sinteză plasează întemeierea localității Ghica-Vodă în anul 1921, în contextul reformei agrare din perioada interbelică.[2][4]
Așezarea a purtat denumirea Ghica-Vodă până la 28 octombrie 1949, când a fost redenumită Miciurin.[2][5] Noua denumire a fost atribuită după numele horticultorului și biologului rus Ivan Vladimirovici Miciurin.[5]
Geografie
[modificare | modificare sursă]Miciurin este situat în partea de nord a Republicii Moldova, în apropierea orașului Drochia, pe valea râului Răut. Localitatea se află la aproximativ 7 km de centrul raional și la circa 50 km de municipiul Soroca.[2]
Demografie
[modificare | modificare sursă]Evoluția populației
[modificare | modificare sursă]La recensământul din 2004 au fost înregistrați 1.608 locuitori, iar recensământul din 2014 a consemnat 1.483 de locuitori.[6][7] Conform rezultatelor finale ale recensământului din 2024, populația cu reședință obișnuită era de 888 de persoane.[3]
| Recensământ | Populație |
|---|---|
| 2004 | 1.608 |
| 2014 | 1.483 |
| 2024 | 888 |
Structura etnică
[modificare | modificare sursă]La recensământul din 2024, apartenența etnică a fost înregistrată pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate.[8]
Structura etnică a populației satului Miciurin era următoarea:[8]
| Etnie | Număr | % |
|---|---|---|
| Moldoveni | 731 | 82,32 |
| Români | 23 | 2,59 |
| Ucraineni | 102 | 11,49 |
| Ruși | 21 | 2,36 |
| Găgăuzi | 8 | 0,90 |
| Bulgari | 1 | 0,11 |
| Alte etnii | 2 | 0,23 |
| Total | 888 | 100,00 |
Patrimoniu
[modificare | modificare sursă]Parcul dendrologic și conacul Bogdanovici
[modificare | modificare sursă]La marginea localității se află un parc dendrologic amenajat la sfârșitul secolului al XIX-lea pe moșia proprietarului polonez Victor Bogdanovici. Domeniul avea o suprafață de aproximativ 40 ha, dintre care 12,8 ha au fost amenajate ca parc, iar circa 27 ha au fost ocupate de o livadă.[9]
Compoziția inițială cuprindea conacul, alei de molizi și castani, un scuar cu conifere, o zonă de silvoparc și numeroase specii ornamentale, inclusiv plante de origine străină. Printre speciile rare consemnate în parc se numără alunul turcesc (Corylus colurna) și zâmbrul (Pinus cembra).[9]
În anii 1950–1955, o parte din sectorul sudic al parcului a fost distrusă în urma amenajării unei stații de mașini și tractoare. Ulterior, pe anumite porțiuni au fost construite locuințe, un teren de fotbal și amenajări pentru o tabără de copii, ceea ce a modificat structura peisagistică inițială.[9]
Lăcașuri de cult
[modificare | modificare sursă]În sat se află biserica ortodoxă cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”.[2] În cartierul Odaia funcționează, de asemenea, așezământul monahal de maici „Sfinții și Drepții Părinți Ioachim și Ana”, înființat în anul 2000.[2]
Primele construcții ale așezământului monahal au fost ridicate la începutul anilor 2000: paraclisul „Sfinții Mucenici Adrian și Natalia” a fost sfințit în 2002, iar piatra de temelie a bisericii principale a fost pusă în septembrie 2003.[2]
Administrație și politică
[modificare | modificare sursă]La alegerile locale din 5 noiembrie 2023, Anatolie Nicu a fost ales primar al satului Miciurin în calitate de candidat independent.[10] În decembrie 2023, Partidul „Renaștere” a anunțat că Nicu, împreună cu alți primari din nordul Republicii Moldova aleși ca independenți, a aderat la formațiune.[11] Documente oficiale publicate în 2026 îl menționează în continuare pe Anatolie Nicu în funcția de primar al satului Miciurin.[12]
Consiliul local Miciurin, ales la 5 noiembrie 2023, este alcătuit din 9 consilieri.[13]
| Formațiune | Consilieri |
|---|---|
| Partidul „Renaștere” | 7 |
| Partidul Socialiștilor din Republica Moldova | 1 |
| Partidul Acțiune și Solidaritate | 1 |
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 Eremia, Anatol; Răileanu, Viorica (). Localitățile Republicii Moldova. Ghid informativ documentar, istorico-geografic administrativ-teritorial, normativ-ortografic. Chișinău: Litera AVN. p. 117. ISBN 978-9975-74-064-7. Parametru necunoscut
|pagina=ignorat (posibil,|pages=?) (ajutor) - 1 2 3 4 5 6 7 „Mănăstirea „Sfinții Părinți Ioachim și Ana" din satul Miciurin, raionul Drochia”. Eparhia de Soroca și Drochia. Accesat în .
- 1 2 Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite "RPL2024localitati" - ↑ Ladaniuc, Victor; Țopa, Tudor (). Localitățile Republicii Moldova: itinerar documentar-publicistic ilustrat. 8. ISBN 9789975780308.
- 1 2 Eremia, Anatol; Răileanu, Viorica (). „Localitățile redenumite în perioada 1945–1988”. Localitățile Republicii Moldova. Ghid informativ documentar, istorico-geografic administrativ-teritorial, normativ-ortografic. Chișinău: Litera AVN. pp. 209–212. ISBN 978-9975-74-064-7.
- ↑ „Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale”. Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele Recensământului Populației și al Locuințelor din 2014”. Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. Accesat în .
- 1 2 „Rezultatele finale ale Recensământului Populației și Locuințelor 2024: Caracteristici etnoculturale ale populației”. Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. . Accesat în .
- 1 2 3 Tarhon, Petru (). „Parcul dendrologic din satul Miciurin (Ghica Vodă), raionul Drochia” (PDF). Buletin Științific. Revistă de Etnografie, Științele Naturii și Muzeologie. 18: 182–186. Accesat în .
- ↑ „Alegerea Primarului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală sătească Miciurin”. Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. . Accesat în .
- ↑ „Opt primari din nordul țării, care au candidat independent la alegeri, s-au alăturat unui partid asociat fostului deputat fugar Ilan Șor”. Ziarul de Gardă. . Accesat în .
- ↑ „Componența nominală a Comisiei pentru cercetarea prealabilă privind declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție a drumului național R7 R14 – Drochia – Costești – frontiera cu România” (PDF). Guvernul Republicii Moldova. . Accesat în .
- ↑ „Alegerea Consiliului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală sătească Miciurin”. Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. . Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Eremia, Anatol; Răileanu, Viorica (). Localitățile Republicii Moldova. Ghid informativ documentar, istorico-geografic administrativ-teritorial, normativ-ortografic. Chișinău: Litera AVN. ISBN 978-9975-74-064-7.
- Ladaniuc, Victor; Țopa, Tudor (). Localitățile Republicii Moldova: itinerar documentar-publicistic ilustrat. 8. ISBN 9789975780308.
- Tarhon, Petru (). „Parcul dendrologic din satul Miciurin (Ghica Vodă), raionul Drochia”. Buletin Științific. Revistă de Etnografie, Științele Naturii și Muzeologie. 18: 182–186.