Fîntînița, Drochia
| Fîntînița | |
| — Sat-reședință — | |
  Fîntînița Fîntînița (Moldova) | |
| Coordonate: 48°06′14″N 27°41′45″E / 48.1038888889°N 27.6958333333°E | |
|---|---|
| Țară |  Republica Moldova |
| Raion | Drochia |
| Comună | Fîntînița |
| Atestare | 17 decembrie 1599 |
| Populație (2024) | |
| - Total | 742 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | MD-5122 |
| Prefix telefonic | 252 |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
Modifică date / text  | |
Fîntînița este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Drochia, Republica Moldova.
În sat este amplasat izvorul din satul Fîntînița, o arie protejată din categoria monumentelor naturii de tip hidrologic.[1]
Până la 23 ianuarie 1965 s-a numit Ghizdita.[2]
Istorie
[modificare | modificare sursă]Renumitul savant, Vladimir Nicu, cercetător al istoricului localităților Republicii Moldova, afirmă în lucrarea sa intitulată „Localitățile Moldovei în documente și cărți vechi. Vol. 1.”, din 1991, că satul a fost atestat documentar la 14 decembrie 1585.[3] Această dată a fost preluată de alte publicații.[4] Însă, în documentul la care face referire Vladimir Nicu, se menționează că frații Gheorghie (Movilă) episcopul de Rădăuți, și Ieremie (Movilă) mare vornic declară că moșia lor au dăruit-o Mănăstirii Voroneț, anume moșia Suhlințe din ținutul Soroca.[5]
Prima menținute scrisă a satului Fântânița apare într-un hrisov din anul 1599 cu de numirea Hnilovoda:[6][7]
„Noi, din mila lui Dumnezeu, Eremia voievod domn al Țării Moldovei. Au venit înaintea noastră și înaintea boierilor noștri mari și mici, credinciosul și cinstitul nostru boier, panul Grigorcea, marele vornic al Țării-de-Sus de a da cu bună voie, de nimeni silit nici asuprit și a lăsat înainte de moarte ale sale drepte ocini și privilegiile după care îi aparțin acele trei sate, anume Tăistreni, cu iaz și cu mori, satul Ternauca și satul Hnilovoda, mai sus de Răut, și toate aceste sate sunt moșii din ținutul Sorocii.
El a dat sfintei mănăstiri Voroneț, unde-i biserica închinată sfântului mare mucenic Gheorghie, purtătorul de biruințe, și unde se odihnește trupul și sufletul tatălui nostru Daniil, printre sfinți. Și acest Grigorcea a spus, că și trupul său acolo să fie înmormântat.
Scris la Suceava, în anul <7108> 1599, Decembrie, 17 zile.”
...
Demografie
[modificare | modificare sursă]Structura etnică
[modificare | modificare sursă]Structura etnică a satului conform recensământului populației din 2004[8]:
| Grup etnic | Populație | % Procentaj |
|---|---|---|
| Moldoveni / Români | 1.375 | 98,42% |
| Ucraineni | 12 | 0,86% |
| Ruși | 9 | 0,64% |
| Bulgari | 1 | 0,07% |
| Total | 1.397 | 100% |
Personalități originare din Fîntînița
[modificare | modificare sursă]- Eugenia Ostapciuc - politician, președinte al Parlamentului Republicii Moldova în perioada 2001-2005
- Aurica Țurcanu - actriță la Teatrul Republican Muzical-Dramatic „B. P. Hasdeu” din Cahul
- Valeriu Chitan - economist, ministrul finantelor al Republicii Moldova (1994-1998). Presedintele Asociatiilor Bancilor Comerciale (1998-2003). Top manager in grupul petrolier LUKOIL (2003-2010).
Membrul Curtii de Conturi (2011-2016). Presedintele Comisiei Nationale a Pietei Financiare ( 2017- 2021).
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Eremia, Anatol; Răileanu, Viorica. Localitățile Republicii Moldova. Ghid informativ documentar, istorico-geografic administrativ-teritorial, normativ-ortografic. Chișinău: „Litera AVN“ SRL, 2009, p. 210. ISBN 978-9975-74-064-7.
- ↑ Nicu, Vladimir. Localitățile Moldovei în documente și cărți vechi. Volumul 1: A-L. Chișinău: Universitas, 1991, p. 352. ISBN 5-362-00842-2.
- ↑ Eremia, Anatol; Răileanu, Viorica. Localitățile Republicii Moldova. Ghid informativ documentar, istorico-geografic administrativ-teritorial, normativ-ortografic. Chișinău: „Litera AVN“ SRL, 2009, p. 89. ISBN 978-9975-74-064-7
- ↑ Bălan, Teodor. Documente bucovinene. Volumul V: 1745-1760. Cernăuți: Editura Mitropoliei Bucovinei, 1939, p. 163.
- ↑ Documente privind istoria României. A, Moldova. Veacul XVI. Volumul IV (1591-1600). București: Editura Academiei Republicii Populare Române, 1952, p. 274.
- ↑ Petronel Zahariuc, Marius Chelcu, Cătălina Chelcu, Sorin Grigoruță, Silviu Văcaru. Documenta Romaniae Historica. A, Moldova. Volumul IX (1599-1603). București: Academiei Române, 2024. 801 p.
- ↑ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md
Acest articol despre geografia Republicii Moldova este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.