Comuna Traian, Bacău
| Traian | |
| — comună — | |
  Traian Traian (România) | |
| Coordonate: 46°38′25″N 27°02′23″E / 46.64028°N 27.03972°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Bacău |
| SIRUTA | 25861 |
| Reședință | Traian |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Traian[*] | Sorin Gherghelucă[*][1][2] (PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 25 km² |
| Altitudine | 177 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 2.512 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 607635 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Traian (în maghiară Traján/Újfalu) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bogdănești, Hertioana de Jos, Hertioana-Răzeși, Traian (reședința) și Zăpodia.
Așezare
[modificare | modificare sursă]Comuna se află în nord-estul județului, pe malul stâng al Siretului. Este străbătută de șoseaua națională DN2F, care leagă Bacăul de Vaslui. La Traian, din acest drum se ramifică spre nord șoseaua județeană DJ207D, care duce la Prăjești, Negri, Dămienești și mai departe în județul Neamț la Icușești și Ion Creangă. De asemenea, DN2F se intersectează la Zăpodia cu șoseaua județeană DJ241A, care duce spre nord la Roșiori și Dămienești, și spre sud la Secuieni, Izvoru Berheciului, Oncești, Vultureni și Dealu Morii, apoi mai departe în județul Vrancea la Corbița (unde se intersectează cu DN11A) și Tănăsoaia și mai departe în județul Galați la Brăhășești și Gohor.[3]
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Traian
Români (86,82%)
Alte etnii (13,18%)
Componența confesională a comunei Traian
Romano-catolici (53,03%)
Ortodocși (33,16%)
Alte religii (0,48%)
Necunoscută (13,34%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Traian se ridică la 2.512 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.319 locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (86,82%).[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (53,03%), cu o minoritate de ortodocși (33,16%), iar pentru 13,34% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Traian este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Sorin Gherghelucă[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 7 | ||||||||
| Partidul Social Democrat | 3 | ||||||||
| Uniunea Salvați România | 2 | ||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | ||||||||
Istorie
[modificare | modificare sursă]La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționa, în plasa Siretul de Sus, comuna Bogdănești, formată din satele Bogdăneștii de Sus, Bogdăneștii de Sus, Hertioana-Răzeși și Hertioana-Satului, având în total 726 de locuitori ce trăiau în 212 case. În comună existau o școală cu 10 elevi (dintre care 5 fete) înființată în 1888, două biserici ortodoxe (la Hertioana-Răzeși și Bogdăneștii de Jos) și una catolică la Bogdăneștii de Jos, iar principalii proprietari de terenuri erau Eudochia I. Lecca, Ștefan Țărțescu, Gr. Osmachi Teodoru și Eliza Mustea.[8] La acea vreme, satul Traian, recent înființat în 1879, făcea parte din comuna Prăjești din aceeași plasă.[9]
Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Bogdănești și apariția comunei Traian, cu satele Hertiana-Răzeși, Hertioana-Mănăstire și Traian, comună aflată în plasa Traian din același județ și având 986 de locuitori;[10] satele Bogdăneștii de Jos și Bogdăneștii de Sus au trecut în administrarea comunei Prăjești.[11] După 1931, comuna a cuprins și satul Prăjești după desființarea comunei Prăjești, precum și satul Zăpodia, apărut între timp.[12]
În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Bacău al regiunii Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat; cu această ocazie, denumirea satului Hertioana-Mănăstire a fost schimbată în Hertioana de Jos.[13][14] În anul 2005, prin Legea nr. 67 din 23 martie 2005, din comuna Traian a fost desprins satul Prăjești, pentru a se reînființa comuna Prăjești.[15]
Monumente istorice
[modificare | modificare sursă]Singurul obiectiv din comuna Traian inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este situl arheologic de la Zăpodia, unde s-au găsit urmele unei așezări eneolitice aparținând culturii Cucuteni.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Google Maps – Comuna Traian, Bacău (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Bogdănești, com. rur., pl. Siretul-d.s.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 498.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Traian, sat, jud. Bacău” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 638–639.
- ^ „Comuna Traian în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Comuna Prăjești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 35. .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 67 din 23 martie 2005” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .