Comuna Tănăsoaia, Vrancea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Tănăsoaia
—  Comună  —
Tănăsoaia se află în România
Tănăsoaia
Tănăsoaia
Tănăsoaia (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°6′22″N 27°23′26″E / 46.10611°N 27.39056°E / 46.10611; 27.3905646°6′22″N 27°23′26″E / 46.10611°N 27.39056°E / 46.10611; 27.39056

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema Vrancea.svg Vrancea

SIRUTA177879

ReședințăTănăsoaia
Componență

Guvernare
 - PrimarRomeo Vulpe[*][3][4] (PSD, )

Altitudine95 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 1972 locuitori
 - Recensământul anterior, 20022.337 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal627335

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Tănăsoaia (în trecut, Valea Rea și Galbeni) este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Călimăneasa, Costișa, Costișa de Sus, Covrag, Feldioara, Galbeni, Nănești, Tănăsoaia (reședința), Vladnicu de Jos și Vladnicu de Sus.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în nord-estul județului, la limita cu județul Galați, în valea râului Zeletin, fiind străbătută în zona de vest și de emisarul acestuia, râul Berheci. Este străbătută pe direcția nord-sud de două șosele județene: DJ241 o leagă spre sud în județul Galați de Gohor (unde se termină în DN24); și spre nord de Boghești și mai departe în județul Bacău de Podu Turcului (unde se intersectează cu DN11A), Glăvănești, Motoșeni, Răchitoasa, Colonești și Izvoru Berheciului; DJ241A o leagă spre sud în județul Galați de Gohor, și spre nord de Corbița și mai departe în județul Bacău de Dealu Morii, Vultureni, Oncești și Izvoru Berheciului.[5]

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Tănăsoaia

     Români (97,76%)

     Necunoscută (2,18%)

     Altă etnie (0,05%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Tănăsoaia

     Ortodocși (97,71%)

     Necunoscută (2,18%)

     Altă religie (0,1%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tănăsoaia se ridică la 1.972 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.337 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,77%). Pentru 2,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,72%). Pentru 2,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Tănăsoaia este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Romeo Vulpe[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat7       
Partidul Național Liberal3       
Uniunea Națională pentru Progresul României1       

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Valea Rea, făcea parte din plasa Zeletinul a județului Tecuci și avea în compunere satele Călimăneasa, Covragu, Galbenu, Nănești, Sălcuța, Valea Rea și Vladnicu, cu o populație de 1621 de locuitori. În comună funcționau cinci biserici și două școli mixte.[8] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Podu Turcului a aceluiași județ, având 2685 de locuitori în aceleași sate.[9] În 1931, zona a fost ușor reorganizată, comuna luând numele de Galbeni și rămânând cu satele Călimăneasa, Galbeni, Nănești, Valea Rea de Jos, Valea Rea de Sus și Vladnic, după ce satul Covragu a fost transferat comunei Brăhășești, iar satul Sălcuța — comunei Corbița.[10]

În 1950, comuna a fost arondată raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) raionului Adjud din regiunea Bacău. În timp, satul nou apărut Tănăsoaia a devenit reședința comunei, iar comuna a luat numele lui. În 1964, satele Valea Rea de Jos și Valea Rea de Sus și-au schimbat denumirea în Costișa, respectiv Costișa de Sus.[11] Comuna Tănăsoaia a fost transferată în 1968 la județul Vrancea, și de atunci are alcătuirea actuală.[12][13]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Două obiective din comuna Tănăsoaia sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca monument de arhitectură — biserica de lemn „Intrarea în Biserică”, datând din 1776 din centrul satului Nănești. Celălalt, monumentul eroilor din Primul Război Mondial din satul Tănăsoaia, ridicat în 1929 în fața bisericii din sat, este clasificat ca monument memorial sau funerar.

Personalități născute aici[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Google Maps – Comuna Tănăsoaia, Vrancea (Map). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  7. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Valea-Rea, com. rur., pl. Zeletinul” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 715. 
  9. ^ „Comuna Valea Rea în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  10. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 403–404. . 
  11. ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  12. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  13. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .