Comuna Ciorogârla, Ilfov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ciorogârla
—  Comună  —
Ciorogârla
Ciorogârla
Stemă
Stemă
Ciorogârla se află în România
Ciorogârla
Ciorogârla
Ciorogârla (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 44°26′50″N 25°53′38″E / 44.44722°N 25.89389°E / 44.44722; 25.8938944°26′50″N 25°53′38″E / 44.44722°N 25.89389°E / 44.44722; 25.89389

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Ilfov county CoA.png Ilfov

SIRUTA 101957

Reședință Ciorogârla
Componență Ciorogârla, Dârvari

Guvernare
 - Primar Victor Niculae[*][3][4] (PNL, )

Suprafață
 - Total 35 km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 6188 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 4.921 locuitori

Fus orar UTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Ciorogârla (în trecut, Ciorogârla-Dârvari și Dârvari-Ciorogârla) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Ciorogârla (reședința) și Dârvari.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află la sud-vest de municipiul București, pe malurile râului Ciorogârla. Este traversată de autostrada București–Pitești, fiind deservită de șoseaua județeană DJ601, care începe cu ieșirea de pe autostradă aflată în exremitatea estică a comunei. Înspre vest, drumul duce către Bolintin-Vale, Crevedia Mare (unde se intersectează cu DN61) și Roata de Jos (județul Giurgiu) și apoi la Videle (județul Teleorman). La Ciorogârla, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ602, care duce în nord spre Joița (județul Giurgiu), spre sud către Domnești. La Dârvari, din el se ramifică DJ401A, care duce spre vest la Grădinari și Bolintin-Deal (ambele în județul Giurgiu).

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Ciorogârla

     Români (90,41%)

     Romi (5,49%)

     Necunoscută (3,95%)

     Altă etnie (0,12%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Ciorogârla

     Ortodocși (94,18%)

     Necunoscută (3,94%)

     Altă religie (1,87%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ciorogârla se ridică la 6.188 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.921 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,42%), cu o minoritate de romi (5,49%). Pentru 3,96% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,18%). Pentru 3,94% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Ciorogârla este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Victor Niculae[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 11                      
Partidul Social Democrat 2                      
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 1                      
Partidul Ecologist Român 1                      

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, purta numele de Ciorogârla-Dârvari, făcea parte din plasa Sabarul a județului Ilfov și era formată din satele Ciorogârla, Dârvari și Cațichea, având în total 1744 de locuitori și 359 de case. În comună funcționau două școli mixte (la Ciorogârla și Dârvari), o moară de apă, două mașini de treierat cu aburi și 5 biserici ortodoxe.[7] În 1925, era parte a plășii Domnești din același județ, având aceeași compoziție (Mănăstirea Ciorogârla era consemnată drept cătun al comunei) și o populație de 3008 locuitori.[8] Temporar, în 1931, satele Dârvari și Cațichea au alcătuit o comună separată, numită „Dârvari”.[9] Ulterior, satul Cațichea a dispărut, fiind înglobat în satul Dârvari.

În 1950, comuna a trecut în subordinea raionului 16 Februarie al orașului republican București, și a rămas astfel până în 1968. Atunci, satul Cațichea a fost inclus în satul Domneștii de Sus din comuna Domnești, iar comuna Ciorogârla a trecut din nou la județul Ilfov.[10][11] În anul 1981, la o nouă reorganizare administrativă, comuna a revenit județului Giurgiu, dar, după 4 ani, în 1985, a fost transferată Sectorului Agricol Ilfov, din subordinea municipiului București,[12] sector devenit în 1981 județul Ilfov.

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Nouă obiective de pe teritoriul comunei Ciorogârla sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov, ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice — tellurile neolitice din satul Ciorogârla punctul „La Plopi”, atribuite culturii Boian; situl de la liceul agroindustrial din același sat cuprinzând o așezare neolitică, una din Epoca Bronzului aparținând culturii Glina, și una din secolele al III-lea–al IV-lea î.e.n.; și situl din punctul Valea Mirii, cu așezări din Epoca Bronzului (cultura Glina), secolul I î.e.n., secolele al II-lea–al IV-lea e.n., secolele al IX-lea–al XI-lea.

Patru obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură. Două dintre ele sunt fostul conac Grigore Gigurtu de la Ciorogârla, datând de la începutul secolului al XIX-lea cuprinde conacul propriu-zis și biserica „Sfântul Gheorghe”, și un fost han de la sfârșitul secolului al XIX-lea, cu transformări în secolul al XX-lea. Se mai află tot la Ciorogârla o mănăstire numită Ciorogârla-Samurcășești, deoarece a fost înălțată, în anul 1808, de vornicul Constantin Samurcaș și soția acestuia, Zoe, pe moșia ce o avea pe aceste locuri; ea cuprinde biserica cu hramurile „Sfânta Treime”, „Cuvioasa Paraschiva” și „Adormirea Maicii Domnului”. În satul Dârvari se află și biserica „Adormirea Maicii Domnului”, datând din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.

Unicul monument de for public este crucea memorativă a eroilor căzuți în Primul Război Mondial, aflată în satul Dârvari. Ca monument funerar sau memorial este clasificat separat cimitirul mănăstirii Samurcășești, cimitir ce conține cenotaful căpitanului Valter Mărăcineanu căzut pe câmpul de luptă, în Asediul Plevnei, în timpul Războiului Ruso-Turc din 1877–1878; mormântul ziaristului progresist Alexandru Beldiman (18321898) și cel al actriței Frosa Sarandy (18401904).

Diverse[modificare | modificare sursă]

La Ciorogârla Pamfil Șeicaru avea un conac, unde, după 1944, s-a instalat Mihail Sadoveanu, ceea ce l-a determinat pe Șeicaru să-l numească într-un pamflet „contele de Ciorogârla”.[13]

În data de 28 ianuarie 2009 în jurul orei 12 a fost constatată spargerea lacătelor de la depozitul de arme de infanterie al unității militare 01916.[14] Depozitul aparține batalionului de asigurare materiala al Forțelor Aeriene.[15]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  6. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (1899). „Ciorogîrla-Dîrvari”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 432. http://ia700400.us.archive.org/21/items/mareledictionar00lahogoog/mareledictionar00lahogoog.pdf. 
  8. ^ Comuna Dârvari-Ciorogârla în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=438. Accesat la 20 februarie 2012. 
  9. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 224. 15 iulie 1931. 
  10. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 4 mai 2012. 
  11. ^ Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 4 mai 2012. 
  12. ^ Decretul nr. 368 din 25 noiembrie 1985 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România”. Camera Deputaților din România. http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=15893. Accesat la 20 februarie 2012. 
  13. ^ Pamfil Șeicaru, pamfletarul magazin, 30 mai 2001
  14. ^ Procurorii au început urmărirea penală în legătură cu dispariția armelor de la Ciorogârla Mediafax, 29 ianuarie 2009, accesat 30 ianuarie 2009
  15. ^ Exclusivitate. Avem inventarul armelor furate Gardianul, 31 ianuarie 2009

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Dan Berindei, Sebastian Bonifaciu - București Ghid turistic, Ed. Sport-Turism, București,1980
  • Dicționar Enciclopedic - vol.I A - C, ed. Enciclopedică, București, 1993

Legături externe[modificare | modificare sursă]