Comuna Vidra, Ilfov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Vidra
—  Comună  —
Stemă
Stemă
Vidra se află în România
Vidra
Vidra
Vidra (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 44°16′26″N 26°9′15″E / 44.27389°N 26.15417°E / 44.27389; 26.1541744°16′26″N 26°9′15″E / 44.27389°N 26.15417°E / 44.27389; 26.15417

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Ilfov county CoA.png Ilfov

SIRUTA 105936

Reședință Vidra
Componență Vidra, Crețești, Sintești

Guvernare
 - Primar Marian Tudor[*][3] (PNL, )

Suprafață
 - Total 71,01 km²
Altitudine 55 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 9516 locuitori
 - Densitate 134,01 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 8.220 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 077185

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Vidra este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Crețești, Sintești și Vidra (reședința). Se află lala circa 11 km sud de București. Vidra se află așezată pe râul Sabar, afluent al Argeșului, împreună cu care formează o luncă mănoasă, propice agriculturii. Preocuparea principală a locuitorilor Vidrei este legumicultura.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în extremitatea sudică a județului, la limita cu județul Giurgiu și la sud de municipiul București, pe malurile râului Sabar. Este traversată de șoseaua județeană DJ401, care o leagă spre nord de Berceni și București (cartierul Berceni); și spre sud-est, în județul Giurgiu, de Vărăști și Hotarele (unde se termină în DN5A). La Vidra, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ401A, care duce spre nord-vest la Jilava (unde se intersectează cu DN5), Măgurele, Bragadiru (unde se intersectează cu DN6), Domnești, Ciorogârla și mai departe în județul Giurgiu la Bolintin-Vale. Din DJ401A, se ramifică la Crețești șoseaua DJ401D, care duce la Copăceni, 1 Decembrie (unde se intersectează cu DN5), Dărăști-Ilfov și Măgurele.

Prin comună trece și calea ferată București-Giurgiu, pe care este deservită de stațiile Sintești și Vidra, dar pe acest segment nu mai circulă niciun tren din cauza prăbușirii podului peste Argeș de la Grădiștea.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Vidra

     Români (80,66%)

     Romi (12,35%)

     Necunoscută (6,97%)

     Altă etnie (0%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Vidra

     Ortodocși (91,71%)

     Penticostali (1,01%)

     Necunoscută (6,97%)

     Altă religie (0,28%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vidra se ridică la 9.516 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 8.220 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (80,66%), cu o minoritate de romi (12,36%). Pentru 6,98% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,72%), cu o minoritate de penticostali (1,02%). Pentru 6,98% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Vidra este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Marian Tudor[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 8                
Alianța Electorală PSD + UNPR 5                
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 2                

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei erau organizate două comune diferite, în cadrul plășii Sabar din județul Ilfov. Comuna Crețești-Sintești era formată din satele Crețești, Copăceni-Sf. Ioan și Sintești, având în total 2636 de locuitori, care trăiau în 548 de case și 47 de bordeie. În comună funcționau două școli mixte, două biserici, două mori de apă, două poverne și o mașină de treierat.[6] Comuna Străini-Dobreni era formată din satele Vidra și Bragadiru (a nu se confunda cu actualul oraș Bragadiru, pe atunci comuna Bragadiru-Bulgaru, aflat mai la nord-vest), având o populație de 1546 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă, o moară cu apă și o biserică aflată în satul Bragadiru.[7]

În 1925, cele două comune făceau parte din plasa Vidra a aceluiași județ, comuna Străini-Dobreni în aceeași compoziție cu 6000 de locuitori,[8] iar comuna Crețești-Sintești cu satele Creștești, Sintești și Sbircea, cu 3929 locuitori.[9]

În 1950 prin efectul legii 5 din 06 Septembrie, comunele enumerate anterior care azi reprezintă comuna Vidra au devenit reședința Raionului Vidra 

din regiunea București, în care au fost incluse ambele comune. În anul 1968 prin efectul legii nr 2 din 16 februarie, fostul Raion Vidra devine Comuna Vidra și aparține de Județul Giurgiu având în componență cele 3 sate Crețești Sintești și VIdrai.[10] La data de 23 ianuarie 1981 prin efectul decretului 15 , Comuna Vidra trece de la Județul Giurgiu la Județul Ilfov ,[11] În 1986 a trecut la Sectorul Agricol Ilfov din subordinea municipiului București, sector devenit în 1997 județul Ilfov.

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Două obiective din comuna Vidra au fost incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local, ambele ca situri arheologice. Situl „Tellul Vidra” de pe malul stâng al Sabarului, cuprinde o așezare din secolul al XVIII-lea, una din secolele al IX-lea–al XI-lea, una din secolele al III-lea–al IV-lea e.n. și două așezări neolitice, dintre care una a fost încadrată în cultura Gumelnița. Cea mai importantă descoperire este un vas ceramic în formă de statuetă feminină, numită „Zeița din Vidra”, simbolizând cultul fecundității. Un alt obiect din perioada neolitică, de data aceasta aparținând culturii Boian, este un suport de vas din lut. Ambele obiecte sunt expuse la Muzeul de Istorie și Artă al Municipiului București. Celălalt sit arheologic se află tot pe malul Sabarului, lângă calea ferată București-Giurgiu și conține o așezare din secolele al XVII-lea–al XVIII-lea.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  6. ^ Format:ICitat MDGR
  7. ^ Lahovari, George Ioan (1902). „Străini-Dobreni”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 477. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei5/roumanie_geo_5_text.pdf. 
  8. ^ Comuna Străini-Dobreni în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=450. Accesat la 23 februarie 2012. 
  9. ^ Comuna Creața-Leșile în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=437. Accesat la 23 februarie 2012. 
  10. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 24 februarie 2012. 
  11. ^ Decretul nr. 15 din 23 ianuarie 1981 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/decret-nr-15-din-23-ianuarie-1981-privind-unele-masuri-pentru-imbunatatirea-organizarii-administrative-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-consiliul-de-stat-43001.html. Accesat la 3 iulie 2012. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]