Comuna Cernica, Ilfov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Cernica
—  Comună  —
Cernica
Cernica
Cernica se află în România
Cernica
Cernica
Cernica (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 44°24′58.8″N 26°16′58.1″E / 44.416333°N 26.282806°E / 44.416333; 26.28280644°24′58.8″N 26°16′58.1″E / 44.416333°N 26.282806°E / 44.416333; 26.282806

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Ilfov county CoA.png Ilfov

SIRUTA 101742

Reședință Cernica
Componență

Guvernare
 - Primar Gelu Apostol[*][3][4] (PNL, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 10886 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 9.425 locuitori

Fus orar UTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Cernica (în trecut, Cernica-Căldăraru și Cernica-Tânganu) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Bălăceanca, Căldăraru, Cernica (reședința), Poșta și Tânganu.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în sud-estul județului, pe malurile al Dâmboviței (în special pe cel stâng) și pe malurile râului Colentina, în zona de vărsare a acestuia în Dâmbovița. Este traversată de șoseaua județeană DJ301, care o leagă spre nord-vest de Pantelimon (unde se termină în DN3) și spre sud-est de Fundeni, Vasilați și Budești (toate în județul Călărași; unde se termină în DN4). Autostrada A2 trece prin comună, este deservită de un nod rutier.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Cernica

     Români (83.73%)

     Romi (11.45%)

     Necunoscută (4.62%)

     Altă etnie (0.19%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Cernica

     Ortodocși (93.35%)

     Adventiști de ziua a șaptea (1.11%)

     Necunoscută (4.66%)

     Altă religie (0.86%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cernica se ridică la 10.886 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 9.425 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (83,73%), cu o minoritate de romi (11,46%). Pentru 4,62% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,36%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,11%). Pentru 4,67% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Cernica este administrată de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Gelu Apostol[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 14                            
Partidul Social Democrat 2                            
Partidul Mișcarea Populară 1                            

Istoric[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Dâmbovița a județului Ilfov, fiind formată din satele Cernica și Căldăraru, având 922 de locuitori (inclusiv cu călugării de la mănăstirea Cernica, pe atunci aflată pe teritoriul comunei — astăzi, în orașul Pantelimon), și 190 de case.[7] Satul de reședință (Cernica) avea 606 locuitori, o școală mixtă cu 30 de elevi (dintre care 8 fete) și o biserică ortodoxă.[8] Pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa pe atunci și comuna Tânganu, fiind formată din satul eponim de reședință și din cătunul Tânganu-Moara, având în total 883 de locuitori. În ea funcționau o școală mixtă, o mașină de treierat cu aburi și o biserică.[9] Celelalte două sate ale comunei aparțineau în acea vreme altor comune învecinate: satul Poșta făcea parte din comuna Ștubeiu-Orăști,[10] iar satul Bălăceanca— din comuna Bobești-Bălăcanca.[11]

În 1925, comuna Tânganu fusese deja desființată, iar comuna Cernica era formată din satele Cernica, Căldăraru, Tânganu, Tânganu-Nou și Tânganu-Moara, având în total 3120 de locuitori și fiind arondată plășii Pantelimon a aceluiași județ.[12] Tot atunci, satul Poșta trecuse de la comuna Ștubeiu-Orăști la comuna Bobești-Bălăceanca din aceeași plasă.[13]

În 1950, la reorganizarea administrativ-teritorială a României comuniste, comuna Cernica a fost arondată raionului 23 August aflat în subordinea orașului republican București, rămânând astfel până în 1968, când a devenit parte a județului Ilfov, fiindu-i arondate și satele Bălăceanca și Poșta.[14][15] Din 1981, a fost arondată Sectorului Agricol Ilfov, subordonat municipiului București,[16] și devenit din 1998 județul Ilfov.

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

În comuna Cernica se găsesc trei situri arheologice clasificate ca monumente istorice de interes național. Este vorba de așezarea geto-dacică de la Tânganu, aflată în zona Tânganu-Moară, pe malul stâng al Dâmboviței; de situl de la Bălăceanca, de pe malul drept al aceluiași râu, cuprinzând două telluri — unul din neolitic, aparținând culturilor Boian și Gumelnița; iar celălalt fiind o așezare din Epoca Bronzului, care a dat numele culturii arheologice Glina; și de urmele mănăstirii Iezerul de lângă satul Căldăraru.

În afara acestora, alte zece obiective de pe teritoriul comunei Cernica sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov, ca monumente de interes local. Șapte dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice — un sit din vatra satului Bălăceanca; altul în punctul „La malul trăznit” din același sat; trei așezări din satul Căldăraru din diverse epoci: Epoca Bronzului, geto-dacică și daco-romană; și situl de la Poșta.

Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură — biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Tânganu (1853) și biserica cu același hram din Bălăceanca (1870). Un monument este clasificat ca monument de for public — crucea comemorativă a celor căzuți în Primul Război Mondial, monument aflat în satul Cernica și datând din 1920.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  6. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (1899). „Cernica-Căldărarul”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 338. http://ia700400.us.archive.org/21/items/mareledictionar00lahogoog/mareledictionar00lahogoog.pdf. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (1899). „Cernica, sat”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 336–337. http://ia700400.us.archive.org/21/items/mareledictionar00lahogoog/mareledictionar00lahogoog.pdf. 
  9. ^ Lahovari, George Ioan (1902). „Tînganul, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 609. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei5/roumanie_geo_5_text.pdf. 
  10. ^ Lahovari, George Ioan (1902). „Ștubeiul-Orăști (Ștubeiul-Sf. Gheorghe)”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 535. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei5/roumanie_geo_5_text.pdf. 
  11. ^ Lahovari, George Ioan (1898). „Bobești-Bălăceanca”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 480. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei/roumanie_geo_1_text.pdf. 
  12. ^ Comuna Cernica-Tânganu în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=434. Accesat la 20 februarie 2012. 
  13. ^ Comuna Bobești-Bălăceanca în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=430. Accesat la 20 februarie 2012. 
  14. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 4 mai 2012. 
  15. ^ Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 4 mai 2012. 
  16. ^ Decretul nr. 15 din 23 ianuarie 1981 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/decret-nr-15-din-23-ianuarie-1981-privind-unele-masuri-pentru-imbunatatirea-organizarii-administrative-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-consiliul-de-stat-43001.html. Accesat la 3 iulie 2012. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]