Comuna Snagov, Ilfov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Snagov
—  Comună  —
Snagov
Snagov
Snagov se află în România
Snagov
Snagov
Snagov (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 44°42′2″N 26°9′47″E / 44.70056°N 26.16306°E / 44.70056; 26.1630644°42′2″N 26°9′47″E / 44.70056°N 26.16306°E / 44.70056; 26.16306

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Ilfov county CoA.png Ilfov

SIRUTA105160
Atestare documentară1428

ReședințăSnagov
Componență

Guvernare
 - PrimarMarian Oancea[*][3][4] (PSD, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 7272 locuitori
 - Recensământul anterior, 20026.041 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal077165

Localități înfrățite
 - ȘărcadUngaria

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Snagov este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Ciofliceni, Ghermănești, Snagov (reședința), Tâncăbești și Vlădiceasca. Ea se găsește la circa 40 km nord de capitala țării, București. Conform recensământului din 2011, populația comunei era de 7272 de locuitori.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în zona centrală a județului, pe malul sudic al lacului Snagov, liman fluviatil format de râul Ialomița. Prin comună trec autostrada București–Ploiești, pe care comuna are o ieșire în zona satului Ghermănești, și șoseaua națională DN1, care leagă Bucureștiul de Ploiești. În satul Tâncăbești, această șosea se intersectează cu șoseaua județeană DJ101B, care o leagă spre vest de Periș și mai departe în județul Dâmbovița de Niculești și Butimanu (unde se termină în DN1A); și spre est de Gruiu, Nuci și mai departe în județul Ialomița de Rădulești, Maia și Adâncata.

Lacul Snagov este cel mai mare lac natural din România[necesită citare] (având 600 de hectare și 16 km lungime) este încă parțial înconjurat de pădurea de stejar veche (rămășițe din Codrii Vlăsiei).

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Snagov

     Români (91,98%)

     Necunoscută (7,43%)

     Altă etnie (0,57%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Snagov

     Ortodocși (89,48%)

     Necunoscută (7,42%)

     Altă religie (3,09%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Snagov se ridică la 7.272 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.041 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,98%). Pentru 7,44% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,48%). Pentru 7,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Snagov este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Marian Oancea[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat6      
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților4      
Partidul Național Liberal4      
Candidat independent1      

Istorie[modificare | modificare sursă]

Insula și malurile lacului Snagov sunt locuite din neolitic. Comunitățile care s-au dezvoltat în timp în jurul lacului sunt în prezent parte a comunelor Snagov, Gruiu, Ciolpani.

Comunitatile din jurul lacului Snagov (viitoarele sate) au fost influențate de dezvoltarea centrului religios de pe insula Snagov - Mănăstirea Snagov, de către primii voievozi de după Basarab, poate Vladislav sau succesorul său Radu I. Astfel, primele atestări documentare despre satele din zona Snagov aparțin secolului al XV-lea, ele fiind dăruite tot în aceeași perioadă Mănăstirii Snagov. Mai precis, cel mai vechi document este datat 7 noiembrie 1428, emis de către Dan al II-lea la Târgoviște, oraș care era în acea vreme capitala Țării Românești. „Drept accea după dăruirea pământului soției mele și doamna mea, am dăruit cu toată cinstea și buna chibzuială Snagovul, cu o bună dragoste împreună cu bălțile și satele Fringhișești și Turbați”, este textul documentului amintit.[necesită citare]

În același secol s-au mai emis alte trei documente care certifică existența acestui loc: 30 iunie 1441, emis tot la Târgoviște de Vlad Dracul; 28 octombrie 1464, emis la București de Radu cel Frumos; 23 martie 1482, emis de Basarab cel Tânăr. Cel din urmă are mențiunea că i se adaugă ca dar Mănăstirii Snagov satele Dobroșești, Ghermănești, Izvorani și Tâncăbești.[necesită citare]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Tâncăbești, făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov, și era formată din satele Ciofliceni, Izvorani, Tâncăbești-Filitis și Tâncăbești-Mitropolia, având în total 1385 de locuitori și 317 case. În comună funcționau o mașină de treierat cu aburi, o moară de apă și una cu aburi, o școală mixtă și trei biserici (la Ciofliceni, Izvorani și Tâncăbești-Filitis).[7] Satele Ghermănești și Dobroșești aparțineau în acea vreme comunei Lipia-Bojdani.[8][9] În 1925, satul Ghermănești fusese alipit comunei Tâncăbești, care făcea parte din plasa Buftea-Bucoveni a aceluiași județ și era formată din satele Ciofliceni, Ghermănești, Mitropolia, Tâncăbești și Filitis.[10] În 1938, satul Dobroșești a primit denumirea de Snagov.[necesită citare]

În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Căciulați din regiunea București, iar în 1960 — în raionul Răcari al aceleiași regiuni. În 1968, a trecut din nou la județul Ilfov, mai multe comune fiind desființate și sate comasate pentru a obține structura actuală.[11] În 1981, în urma unei reorganizări administrative a zonei, a fost inclusă în Sectorul Agricol Ilfov aflat în subordinea municipiului București,[12] sector devenit în 1997 județul Ilfov.

Mutarea primăriei comunei Snagov din localitatea Snagov în localitatea Ghermănești s-a facut după demolarea a peste 400 de case din anii 1980 odată cu proiectul de sistematizare forțată a comunei, dar și din dorința familiei Ceaușescu de a elibera total satul Snagov de administrație și trafic - pentru ca acesta să devină un loc cât mai liniștit.[necesită citare]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Biserica mănăstirii Snagov, monument de arhitectură de interes național din comuna Snagov

În comuna Snagov se află ansamblul fostei mănăstiri Snagov, monument istoric de arhitectură de interes național, aflată pe o insulă de pe lacul Snagov și existând de la sfârșitul secolului al XIV-lea. Ansamblul constă din biserica „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” (1517), turnul clopotniță și o fântână veche.

Săpături arheologice relevante au fost făcute în 1933 la Mănăstirea Snagov de către arheologul Dinu V. Rosetti [13].

În rest, alte zece obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice — așezarea din marginea sudică a pădurii Scroviștea de lângă Tâncăbești, atribuită culturii Glina din Epoca Bronzului; situl de la Tâncăbești, găsit pe malul nordic al lacului, la marginea estică a satului Tâncăbești, cuprinzând așezări din Epoca Bronzului (cultura Tei) și secolul I î.e.n. (epoca geto-dacică); și cele patru situri de la Vlădiceasca, din diverse puncte.

Trei monumente sunt clasificate drept monumente de arhitectură — biserica „Sfântul Nicolae” din Ciofliceni (datând din secolul al XIX-lea); biserica cu același hram din Ghermănești (construită în 1790); și hanul din secolul al XIX-lea aflat la Tâncăbești, la kilometrul 32 al șoselei DN1. Al zecelea monument istoric este clasificat ca monument de for public, fiind constituit de monumentul eroilor din Primul Război Mondial, aflat în Tâncăbești.

Turism[modificare | modificare sursă]

Atracțiile culturale sunt formate în principal din: Mănăstirea Snagov, Palatul Snagov, câteva monumente, Colecțiile Muzeale Snagov (7 teme), un set de patru tradiții locale (pescuit, împletituri de fibre vegetale, ceramică, țesături tradiționale).

Din 2010 s-au deschis "Colecțiile Muzeale Snagov" recunoscute de Ministerul Culturii (ca parte a patrimoniului cultural).[necesită citare]

Atracțiile naturale sunt asociate celor două arii naturale protejate, Lacul Snagov (100-150 ha) și Pădurea Snagov (10 ha) (vezi Legea 5/2000), incluse în Rezervația Naturală Complexă Snagov în suprafață de 1147,70 ha înființată prin HCM 894/1952 care cuprinde toate pădurile riverane lacului.

Există un Centru de Informare Turistică, Centru de închirieri (biciclete, caiace), Centru de Biodiversitate și o sinteză cu Oferta eco-turistică a zonei Snagov (atracții, activități, circuite, audio-ghiduri etc.)

Comuna Snagov a devenit destinație turistică din 1931 (cu 20.000 turisti/zi), “stațiune recreativă muncitorească” (prin Decretul nr. 142/1952 și până în 1982 s-a ajuns la o capacitate de primire de circa 34.000 turisti/zi la cele peste 100 de vile și complexe publice deservite chiar și cu trenuleț de vacanță), stațiune climaterică (HG 962/29.12.1994 - după confirmarea existenței apelor termale și finalizarea celor 2 foraje necesare pentru începerea exploatării). Apoi, regres la "Snagov - statiune turistică de interes local" (HG nr. 852/2008) cu desființarea taxei de stațiune turistică cu regres și dezmembrare a infrastructurii turistice moștenite. Cu sub 100 de turiști reali per zi de weekend.

Evenimente relevante[modificare | modificare sursă]

1862 Alexandru Odobescu vizitează Snagovul, scrie (și publică în 1874) “Câteva ore la Snagov” 1863 Secularizarea averilor mănăstirești determină călugării greci să abandoneze insula Mănăstirea Snagov. Astfel se termină cu monopolul regional legat de evenimentele religioase (mai ales cu taxele mari aferente) și permite începerea realizării de biserici în majoritatea comunităților din jurul lacului Snagov (din întreaga zonă)
1877 Războiul de Independență al României - pentru care locuitorii din Dobrosești (Snagov sat) au contribuit și financiar (donații)
1888-1907 suite de răscoale cu implicarea populației din întreaga zonă de la Lipia-Bojdani până la Tâncăbești - Periș
1914-1918 Primul Război Mondial la care au participat mulți localnici, au rezultat mulți morți și s-au repartizat greu și târziu, loturile de pământ promise (vezi monumentele din sate)
1918 apariția primului năvod de pescuit pe lacul Snagov (în 1952 devine monopolul statului și se derulează prin ICAB, iar în 1996 încetează din motive neexplicate) 1933.06.25 Sărbătoarea (națională) "Ziua apei" (Carol II al României, Prințul Mihai, Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, Dimitrie Gusti și mulți alți oficiali de vârf - plus Liga Navală Română, Cercetașii României și reprezentanți ai comunității locale. Acesta este motivul pentru sărbătorirea zilei lacului Snagov pe 25.06 (când românii sărbătoresc și "Sânzienele / Drăgaica").
1939-1945 Al Doilea Război Mondial la care au participat mulți localnici, , a făcut și mai mulți morți (vezi monumentele din sate)
1945.08.23: Ion Antonescu a părăsit Palatul Snagov pentru a merge la București, la cererea lui Mihai I al României, când și unde a fost arestat. Manfred von Killinger (care locuia într-o vilă din apropiere din Snagov sat - pe malul lacului Snagov) se sinucide în scurt timp (pentru că nu a reușit să mențină România pe partea Germaniei - așa cum a cerut Hitler).
1945 Reforma agrară din 1945 în urma căreia s-a început în 1948 o împroprietarire (ex: pe la Tâncăbești)
1949-1962 Colectivizarea în România în urma careia au ajuns și locuitori din Snagov la Canal dar și în alte locuri de detenție
1962 - 1972: Regata Snagov: un concurs internațional de canotaj între 1962 și 1972
1982-1989 Demolările a peste 400 de locuințe în comuna Snagov. Cu excese de implicare din partea unor localnici din Snagov și Gruiu
"1989-1990" Revoluția Română din 1989 - aferent careia există câțiva participanți și din Zona Snagov. Relevantă este[judecată de valoare] reacția locală suprinsă excelent în romanul "Destrămarea" publicat în 2001 scris de Anatolie Paniș - locuitor al Snagovului
1992+ Terenurile Snagovenilor sunt date (falșilor) revoluționari, înaintea punerii în posesie (conform promisiunii oficiale). Astfel că ulterior în comunitate se va restitui cu 12% mai puțin teren și de regulă (mereu) pe amplasamente cu valoare de piață mai mică;
1996 ICAB (Întreprinderea Canalizare și Apă București) își încetează (de tot) activitatea (deja redusă anual) după 1989, astfel încât (un singur exemplu) nu mai se alocă un vaporaș cu echipaj care în sezon să tot reducă din plantele acvatice din zona malurilor (demers care făcut în sezon, în cursul săptămânii, anual, între 1952 - 1996) a reprezentat o masură importantă de stopare - limitare a procesului de eutrofizare a lacului Snagov. Ulterior, Apele Române se vor scuza (anual) că nu mai există fonduri (ori că sunt alte priorități) pi această activitate importantă - nu s-a mai făcut; 1996-2006 Prezentarea transformărilor zonei Snagov (de regula prin abuzuri si coruptie) prin SNAGOV - Periodic de raspindire ilfoveana - realizat de Anatolie Panis și câșiva colaboratori
2002: Guvernul român decide să construiască în Snagov un parc tematic în stil Disneyland, "Parcul Dracula", dar în 2006 guvernul a anulat proiectul. Legătura Snagovului cu "Dracula" se bazează pe un set de înscrisuri și tradiții locale care susțin că mănăstirea Snagov este locul mormântului lui Vlad al III-lea Dracula.
2016 Demolarea clădirii Liceului Mihail Kogalniceanu din Snagov sat (după circa 50 de ani de activitate)[necesită citare] 2016.05.18: Protecția ariilor naturale protejate (patrimoniu natural) a fost întărită de "Planul de management și regulamentul ANPLS" publicat în Monitorul Oficial nr. 380bis din 18.05.2016.

Personalități asociate Snagovului[modificare | modificare sursă]

Președintele României Nicolae Ceaușescu și anturajul său au folosit Snagovul ca reședința și stațiune. Peste 50 de șefi de stat, prim-miniștri, politicieni de top din peste 40 de state s-au plimbat pe lacul Snagov cu vaporașul de lux "Snagov 1" (astăzi numită "Leader"). La Snagov au fost produse și peste 250 de filme de către Castel Film Romania și alte case de producție. În Colecțiile Muzeale Snagov sunt prezentate circa 130 de personalități legate de Snagov.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  6. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (). „Tîncăbești, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 608. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Ghermănești, sat, pl. Znagovul” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 511. 
  9. ^ Lahovari, George Ioan (). „Dobroșești (Bărboși)” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 154. 
  10. ^ „Comuna Tâncăbești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  11. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  12. ^ „Decretul nr. 15 din 23 ianuarie 1981 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  13. ^ Dinu V. Rosetti, Săpăturile Arheologice de la Snagov (1935).