Comuna Snagov, Ilfov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Snagov
—  Comună  —
Snagov
Snagov
Snagov se află în România
Snagov
Snagov
Snagov (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 44°42′2″N 26°9′47″E / 44.70056°N 26.16306°E / 44.70056; 26.1630644°42′2″N 26°9′47″E / 44.70056°N 26.16306°E / 44.70056; 26.16306

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Ilfov county CoA.png Ilfov

SIRUTA 105160
Atestare documentară 1428

Reședință Snagov
Componență

Guvernare
 - Primar Marian Oancea[*][3][4] (PSD, )

Suprafață
 - Total 88 km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 7272 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 6.041 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 077165

Localități înfrățite
 - Șărcad Ungaria

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Snagov este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Ciofliceni, Ghermănești, Snagov (reședința), Tâncăbești și Vlădiceasca. Ea se găsește la circa 40 km nord de capitala țării, București. Conform recensământului din 2011, populația comunei era de 7272 de locuitori.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în zona centrală a județului, pe malul sudic al lacului Snagov, liman fluviatil format de râul Ialomița. Prin comună trec autostrada București–Ploiești, pe care comuna are o ieșire în zona satului Ghermănești, și șoseaua națională DN1, care leagă Bucureștiul de Ploiești. În satul Tâncăbești, această șosea se intersectează cu șoseaua județeană DJ101B, care o leagă spre vest de Periș și mai departe în județul Dâmbovița de Niculești și Butimanu (unde se termină în DN1A); și spre est de Gruiu, Nuci și mai departe în județul Ialomița de Rădulești, Maia și Adâncata.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Snagov

     Români (91,98%)

     Necunoscută (7,43%)

     Altă etnie (0,57%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Snagov

     Ortodocși (89,48%)

     Necunoscută (7,42%)

     Altă religie (3,09%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Snagov se ridică la 7.272 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.041 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,98%). Pentru 7,44% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,48%). Pentru 7,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Snagov este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Marian Oancea[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 6            
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 4            
Partidul Național Liberal 4            
Candidat independent 1            

Istorie[modificare | modificare sursă]

Întemeierea localității Snagov este strâns legată de construirea mănăstirii Snagov pe ostrovul din nordul lacului Snagov, de către primii voievozi de după Basarab, poate Vladislav sau succesorul său Radu I. Astfel, primele atestări documentare despre satele Snagovului aparțin secolului al XV-lea, ele fiind dăruite tot în aceeași perioadă Mănăstirii Snagov. Mai precis, cel mai vechi document este datat 7 noiembrie 1428, emis de către Dan al II-lea la Târgoviște, oraș care era în acea vreme capitala Țării Românești. „Drept accea după dăruirea pământului soției mele și doamna mea, am dăruit cu toată cinstea și buna chibzuială Snagovul, cu o bună dragoste împreună cu bălțile și satele Fringhișești și Turbați”, este textul documentului amintit.[necesită citare]

În același secol s-au mai emis alte trei documente care certifică existența acestui loc: 30 iunie 1441, emis tot la Târgoviște de Vlad Dracul; 28 octombrie 1464, emis la București de Radu cel Frumos; 23 martie 1482, emis de Basarab cel Tânăr. Cel din urmă are mențiunea că i se adaugă ca dar Mănăstirii Snagov satele Dobroșești, Ghermănești, Izvorani și Tâncăbești.[necesită citare]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Tâncăbești, făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov, și era formată din satele Ciofliceni, Izvorani, Tâncăbești-Filitis și Tâncăbești-Mitropolia, având în total 1385 de locuitori și 317 case. În comună funcționau o mașină de treierat cu aburi, o moară de apă și una cu aburi, o școală mixtă și trei biserici (la Ciofliceni, Izvorani și Tâncăbești-Filitis).[7] Satul Ghermănești aparținea în acea vreme comunei Lipia-Bojdani.[8] În 1925, satul Ghermănești fusese alipit comunei Tâncăbești, care făcea parte din plasa Buftea-Bucoveni a aceluiași județ și era formată din satele Ciofliceni, Ghermănești, Mitropolia, Tâncăbești și Filitis.[9]

În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Căciulați din regiunea București, iar în 1960 — în raionul Răcari al aceleiași regiuni. În 1968, a trecut din nou la județul Ilfov, mai multe comune fiind desființate și sate comasate pentru a obține structura actuală.[10] În 1981, în urma unei reorganizări administrative a zonei, a fost inclusă în Sectorul Agricol Ilfov aflat în subordinea municipiului București,[11] sector devenit în 1997 județul Ilfov.

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Biserica mănăstirii Snagov, monument de arhitectură de interes național din comuna Snagov

În comuna Snagov se află ansamblul fostei mănăstiri Snagov, monument istoric de arhitectură de interes național, aflată pe o insulă de pe lacul Snagov și existând de la sfârșitul secolului al XIV-lea. Ansamblul constă din biserica „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” (1517) și turnul clopotniță.

În rest, alte zece obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice — așezarea din marginea sudică a pădurii Scroviștea de lângă Tâncăbești, atribuită culturii Glina din Epoca Bronzului; situl de la Tâncăbești, găsit pe malul nordic al lacului, la marginea estică a satului Tâncăbești, cuprinzând așezări din Epoca Bronzului (cultura Tei) și secolul I î.e.n. (epoca geto-dacică); și cele patru situri de la Vlădiceasca, din diverse puncte.

Trei monumente sunt clasificate drept monumente de arhitectură — biserica „Sfântul Nicolae” din Ciofliceni (datând din secolul al XIX-lea); biserica cu același hram din Ghermănești (construită în 1790); și hanul din secolul al XIX-lea aflat la Tâncăbești, la kilometrul 32 al șoselei DN1. Al zecelea monument istoric este clasificat ca monument de for public, fiind constituit de monumentul eroilor din Primul Război Mondial, aflat în Tâncăbești.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populaţia stabilă după etnie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populaţia stabilă după religie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  6. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (1902). „Tîncăbești, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 608. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei5/roumanie_geo_5_text.pdf. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (1900). „Ghermănești, sat, pl. Znagovul”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 511. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei3/roumanie_geo_3_text.pdf. 
  9. ^ Comuna Tâncăbești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=451. Accesat la 24 februarie 2012. 
  10. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 24 februarie 2012. 
  11. ^ Decretul nr. 15 din 23 ianuarie 1981 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/decret-nr-15-din-23-ianuarie-1981-privind-unele-masuri-pentru-imbunatatirea-organizarii-administrative-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-consiliul-de-stat-43001.html. Accesat la 3 iulie 2012.