Comuna Moara Vlăsiei, Ilfov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pentru satul reședință, vedeți Moara Vlăsiei, Ilfov.
Moara Vlăsiei
—  Comună  —
Moara Vlăsiei
Moara Vlăsiei
Stemă
Stemă
Moara Vlăsiei se află în România
Moara Vlăsiei
Moara Vlăsiei
Moara Vlăsiei (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 44°38′24.8″N 26°12′25.2″E / 44.640222°N 26.207000°E / 44.640222; 26.20700044°38′24.8″N 26°12′25.2″E / 44.640222°N 26.207000°E / 44.640222; 26.207000

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Ilfov county CoA.png Ilfov

SIRUTA104243

ReședințăMoara Vlăsiei
ComponențăMoara Vlăsiei, Căciulați

Guvernare
 - PrimarAndrei Filip[*][3][4] (PNL, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 6307 locuitori
 - Recensământul anterior, 20025.833 locuitori

Fus orarUTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Moara Vlăsiei (în trecut, Căciulați) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Căciulați și Moara Vlăsiei (reședința).

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în nordul județului, pe malul drept al râului Cociovaliștea. Este traversată de autostrada București–Ploiești, pe care se construiește o ieșire care să o deservească. Ieșirea de pe autostradă va duce în șoseaua județeană DJ101, care traversează comuna, legând-o spre est de Grădiștea și mai departe în județul Ialomița de Fierbinți-Târg, Dridu și Jilavele (unde se termină în DN1D); și spre vest de Balotești (unde se intersectează cu DN1), Corbeanca și Buftea (unde se termină în DN1A). În estul comunei, în zona limitei cu comuna Grădiștea, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ101C, care duce către nord la Gruiu și Ciolpani (unde se termină în DN1).

Prin comuna Moara Vlăsiei trece calea ferată București–Urziceni, pe care este deservită de stațiile Căciulați și Moara Vlăsiei.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Moara Vlăsiei

     Români (96,03%)

     Necunoscută (3,4%)

     Altă etnie (0,55%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Moara Vlăsiei

     Ortodocși (96,02%)

     Necunoscută (3,42%)

     Altă religie (0,55%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Moara Vlăsiei se ridică la 6.307 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.833 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,04%). Pentru 3,41% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,02%). Pentru 3,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Moara Vlăsiei este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Andrei Filip[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal11           
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților2           
Partidul Social Democrat1           
Candidat independent1           

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Căciulați, făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov și era formată din satele Căciulați, Canela, Moara Săracă (fostul nume al satului Moara Vlăsiei[7]), Pășcani și Pârlita, având în total 2058 de locuitori și 490 de case. În comună funcționau două mori de apă, o mașină de treierat cu aburi, două școli mixte și cinci biserici.[8] În 1925, comuna este atestată ca parte a plășii Băneasa din același județ, formată din satele Căciulați, Canela, Moara Săracă și Pășcani, având 3160 de locuitori.[9]

În 1950, comuna Căciulați a devenit reședința raionului Căciulați din regiunea București, statut pe care l-a avut până în 1960, când raionul a fost desființat, și comuna a fost inclusă în raionul Răcari al aceleiași regiuni. În 1968, a devenit parte a nou-reînființatului județ Ilfov; cu această ocazie, satele Canela, Moara Săracă și Pășcani au fost comasate într-un singur sat, denumit Moara Vlăsiei, și devenit reședința comunei, care a și luat numele acestuia.[10][11] O nouă reorganizare administrativă a zonei, în 1981, a dus la plasarea comunei în Sectorul Agricol Ilfov, subordonat municipiului București,[12] sector devenit în 1998 județul Ilfov.

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Palatul Ghica din Căciulați, monument istoric de arhitectură de interes local din comuna Moara Vlăsiei

Cinci obiective din comuna Moara Vlăsiei sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Trei dintre acestea sunt clasificate ca situri arheologice. Cel de la Căciulați se află în zona drumului de acces spre pădurea Pașcani și în capetele de est și vest ale pădurii, pe malul stâng al Cociovaliștei, și cuprinde trei așezări din Epoca Bronzului (din care una atribuită culturii Tei, faza V), una din secolele al II-lea–al III-lea e.n., una din secolele al IX-lea–al X-lea și una din secolul al X-lea. Al doilea sit, din zona pădurii Surlari, cuprinde o așezare din secolele al II-lea–al IV-lea e.n. și una din secolele al IX-lea–al X-lea. Situl de la Moara Vlăsiei, aflat la limita cu comuna Gruiu, cuprinde o așezare din Epoca Bronzului, una din secolele al III-lea–al IV-lea e.n., una din secolul al X-lea și una medievală.

Un monument din comună este clasificat ca monument de arhitectură: ansamblul fostului palat Alexandru Ghica din Căciulați, datând de la începutul secolului al XIX-lea și cuprinzând palatul propriu-zis, parcul, biserica „Adormirea Maicii Domnului” și o capelă. Un al treilea monument istoric este monumentul eroilor din Primul Război Mondial, ridicat în 1925 și clasificat ca monument de for public.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  6. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  7. ^ Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Ed. Enciclopedică, București, 2002
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Căciulați, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 245. 
  9. ^ „Comuna Căciulați în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  10. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  11. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  12. ^ „Decretul nr. 15 din 23 ianuarie 1981 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .