Comuna Crevedia Mare, Giurgiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Crevedia Mare
—  Comună  —
Crevedia Mare
Crevedia Mare
Crevedia Mare se află în România
Crevedia Mare
Crevedia Mare
Crevedia Mare (România)
Poziția geografică
Coordonate: 44°26′23″N 25°36′55″E44°26′23″N 25°36′55″E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema Giurgiu (jud 2009).svg Giurgiu

SIRUTA102348

ReședințăCrevedia Mare
Componență

Guvernare
 - PrimarElena Vasilică[*][3][4] (PSD, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 5221 locuitori

Fus orarUTC+2

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Crevedia Mare (în trecut, și Crevedia Șuțului) este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Crevedia Mare (reședința), Crevedia Mică, Dealu, Găiseanca, Priboiu și Sfântu Gheorghe.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în nord-vestul județului, pe malurile Neajlovului. Este străbătută de șoseaua națională DN61, care leagă Găeștiul de Ghimpați. Între Dealu și Crevedia Mare, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ601, care duce spre vest la Roata de Jos, Mârșa și mai departe în județul Teleorman la Videle, și spre est la Bolintin-Vale, Bolintin-Deal și mai departe în județul Ilfov la Ciorogârla (unde se termină în autostrada A1).[5]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Crevedia Mare

     Români (90,62%)

     Romi (7,04%)

     Necunoscută (2,33%)

     Altă etnie (0%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Crevedia Mare

     Ortodocși (93,33%)

     Creștini după evanghelie (3,52%)

     Necunoscută (2,31%)

     Altă religie (0,82%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Crevedia Mare se ridică la 5.221 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.998 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,61%), cu o minoritate de romi (7,05%). Pentru 2,34% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,33%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (3,52%). Pentru 2,32% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Crevedia Mare este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Elena Vasilică[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat9         
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților2         
Partidul Mișcarea Populară1         
Partidul Național Liberal1         

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Neajlov a județului Vlașca și era formată din satele Crevedia Mare (sau Crevedia Șuțului), Crevedia-Sfântu Gheorghe (sau Crevedia Mică), Crevedia-Stavropoleos și Sicaru, având în total 987 de locuitori. Existau în comună trei mori de apă pe Neajlov, o școală mixtă cu 50 de elevi (dintre care 9 fete), și două biserici (la Crevedia Mare și la Crevedia Mică).[8] Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași plasă, având 1789 de locuitori în satele Crevedia Mare și Golășei.[9]

În 1950, comuna a devenit reședința raionului Crevedia din regiunea București, raion însă desființat în 1952, comuna fiind transferată raionului Videle din aceeași regiune. În 1968, comuna a trecut la județul Ilfov, preluând și o parte din satele comunei Crevedia Mică (fostă Zădăriciu).[10][11] În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu.[12]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Depozitul de tutun de la Crevedia Mare, monument istoric

Patru obiective din comuna Crevedia Mare sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, așezarea geto-dacică de „la Podeț”, descoperită la 500 m de intersecția între DN61 și DJ601, lângă Crevedia Mică. Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” (1836, refăcută în 1924); depozitul de tutun de la începutul secolului al XX-lea, ambele din Crevedia Mare; și biserica „Sfântul Gheorghe” (1844–1845, refăcută în 1931) din satul Crevedia Mică.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Google Maps – Comuna Crevedia Mare, Giurgiu (Map). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  7. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Crevedia-Mare sau Crevedia-Șuțului, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 766. 
  9. ^ „Comuna Crevedia în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  10. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege5.ro. Accesat în . 
  11. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  12. ^ „Decretul nr. 15/1981”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .