Comuna Corbeanca, Ilfov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Corbeanca
—  Comună  —
Stemă
Stemă
Corbeanca se află în România
Corbeanca
Corbeanca
Corbeanca (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 44°35′52.6″N 26°2′43.1″E / 44.597944°N 26.045306°E / 44.597944; 26.04530644°35′52.6″N 26°2′43.1″E / 44.597944°N 26.045306°E / 44.597944; 26.045306

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Ilfov county CoA.png Ilfov

SIRUTA102160

ReședințăCorbeanca
Componență

Guvernare
 - PrimarValeriu Anton[*][3][4] (UNPR, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 7072 locuitori
 - Recensământul anterior, 20023.718 locuitori

Fus orarUTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Corbeanca este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Corbeanca (reședința), Ostratu, Petrești și Tamași.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în partea de nord a județului, pe malurile râului Cociovaliștea, care izvorăște din vestul comunei în pădurea Valea Mocanului. Prin comună trece șoseaua județeană DJ101, care o leagă spre vest de Buftea (unde se termină în DN1A) și spre est de Balotești (unde se intersectează cu DN1), Moara Vlăsiei și mai departe în județul Ialomița de Fierbinți-Târg și Jilavele (unde se termină în DN1D).

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Corbeanca

     Români (88,61%)

     Romi (1,04%)

     Necunoscută (9,13%)

     Altă etnie (1,2%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Corbeanca

     Ortodocși (86,24%)

     Romano-catolici (1,54%)

     Nicio religie (1,45%)

     Necunoscută (8,17%)

     Altă religie (2,58%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Corbeanca se ridică la 7.072 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.718 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,62%), cu o minoritate de romi (1,05%). Pentru 9,13% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,24%), dar există și minorități de romano-catolici (1,54%) și fără religie (1,46%). Pentru 8,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Corbeanca este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Valeriu Anton[*], de la Uniunea Națională pentru Progresul României, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Uniunea Națională pentru Progresul României8        
Partidul Național Liberal3        
Partidul Social Democrat2        
Partidul Mișcarea Populară1        
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților1        

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov, fiind formată din satele Corbeanca, Mechioaia, Ostratu, Oracu, Tamași și Sărindeanca, totalizând 1114 locuitori și 254 de case. În comună funcționau o școală mixtă și 3 biserici.[7] În 1925, comuna era în plasa Buftea-Bucoveni a aceluiași județ, fiind formată din satele Corbeanca, Mecheaua, Ostratu, Oracu, Cornești și Tamași, având în total 1288 de locuitori.[8]

În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Căciulați și apoi (după 1960) în raionul Buftea din regiunea București, iar în 1968 a redevenit parte a județului Ilfov.[9][10] În 1981, la o reorganizare administrativă a zonei, comuna Corbeanca a devenit parte a Sectorului Agricol Ilfov, subordonat municipiului București, cu această ocazie satul Oracu fiind inclus în satul Ostratu, iar satul Mechioaia (Mecheaua) în satul Corbeanca, ele dispărând din lista localităților. Tot atunci, la comuna Corbeanca s-a transferat și satul Petrești (fost Popești-Petrești) care anterior făcuse parte din comuna Balotești.[11] În 1998, Sectorul Agricol Ilfov a devenit județul Ilfov.

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Patru obiective din comuna Corbeanca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice — așezarea de la „blocurile de specialiști” din Corbeanca de pe malul drept al Cociovaliștei, datând din secolele al III-lea–al IV-lea e.n.; și situl de la fosta stație de pompare din același sat, cuprinzând așezări din Epoca Bronzului, epoca geto-dacă (secolele al II-lea–I î.e.n.), secolele al V-lea–al VI-lea, secolul al X-lea și secolul al XVIII-lea.

Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură — biserica „Buna Vestire” din Corbeanca, datând din 1819 și biserica „Sfinții Mihail și Gavriil” din Petrești, datând din 1820.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  6. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (). „Corbeanca, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 634. 
  8. ^ „Comuna Copăcenii-Mogoșești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  9. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  10. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  11. ^ „Decretul nr. 15 din 23 ianuarie 1981 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .