Comuna Chișlaz, Bihor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Chișlaz
Vámosláz
—  comună  —
Primăria comunei Chișlaz
Primăria comunei Chișlaz
Stemă
Stemă
Chișlaz (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 47°16′38″N 22°14′05″E ({{PAGENAME}}) / 47.2771°N 22.2347°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
Regiune de dezvoltareRegiunea de dezvoltare Nord-Vest
JudețActual Bihor county CoA.png Bihor

SIRUTA28530

ReședințăChișlaz
Sate componenteChișlaz, Chiraleu, Hăucești, Mișca, Poclușa de Barcău, Sărsig, Sânlazăr

Guvernare
 - primar al comunei Chișlaz[*]George Dorin Bézi[*][3] ( PNL, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total72,05 km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 3135 locuitori
 - Densitate47 loc./km²

Fus orarUTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Chișlaz
Poziția localității Chișlaz

Chișlaz (în maghiară: Vámosláz) este o comună în județul Bihor, Crișana, România, formată din satele Chiraleu, Chișlaz (reședința), Hăucești, Mișca, Poclușa de Barcău, Sărsig și Sânlazăr.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna Chișlaz este situată în partea de nord a județului Bihor, cuprinsă între paralele 47°13’ - 47°19’ latitudine nordică și între meridianele 22°10’ - 22°20’ longitudine estică. Teritoriul comunei are o suprafață de 78 km /p și este străbătută de șoseaua națională DN nr. 19 Oradea-Marghita, pe o distanță de circa 14 km. Limita vestică a comunei este satul Sărsig

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Chișlaz

     Români (54,35%)

     Maghiari (36,65%)

     Romi (6,02%)

     Necunoscută (2,87%)

     Altă etnie (0,09%)

Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Chișlaz

     Ortodocși (49,56%)

     Romano-catolici (7,01%)

     Reformați (29,5%)

     Penticostali (4,56%)

     Greco-catolici (3,06%)

     Baptiști (2,96%)

     Necunoscută (2,96%)

     Altă religie (0,35%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Chișlaz se ridică la 3.135 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.444 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (54,35%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (36,65%) și romi (6,03%). Pentru 2,87% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (49,57%), reformați (29,51%), romano-catolici (7,02%), penticostali (4,56%), greco-catolici (3,06%) și baptiști (2,97%). Pentru 2,97% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Comuna Chișlaz, Bihor

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Chișlaz este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, George Dorin Bézi[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Uniunea Democrată Maghiară din România6      
Partidul Național Liberal5      
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților1      
Partidul Social Democrat1      

Atestare documentară[modificare | modificare sursă]

Comuna Chișlaz (maghiara Vámosláz), este datată pentru prima oară încă din anul 1213 cu numele de Villa Lazdi. În anul 1692 apare menționată sub denumirea de Kiss Laza: Kislaz. Conform descoperirilor arheologice din zona Fântâna Sasului, regiunea comunei  a  fost locuită încă din perioada neolitică.

Atestările documentare ale satelor comunei Chișlaz sunt cuprinse în Dicționarul istoric al localităților din Transilvania volumul I și II. [6]

Satul Chișlaz/Vámosláz, apare prima dată în anul 1213 cu numele de Villa LAZDI , când Ioachim l-­a învinuit de furt pe Keva. Alte consemnări, 1217 LAZDU, 1255 LAZ, iar în perioada 1291-1294 apare sub denumirea de LAZZ. În anul 1692 apare menționat sub denumirea de KISS LAZA: KISLAZ.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

Personalități[modificare | modificare sursă]

La MAREA UNIRE  de la Alba Iulia din 1 DECEMBRIE 1918, din satul Sînlazăr a fost ales ca delegat pentru a face parte din  Cercul Marghita alcătuit din 5 delegați, numitul Horgoș Grațian –econom, iar din satul Chișlaz, preotul Ioan Popa.

De asemenea ,o delegație de voluntari, în frunte cu preotul Gavril Lazăr, membru în Consiliul Național Român Bihor și numiții Gal Petru, Horgoș Mihai, Gal Chiș Paul a fost prezentă la Marea Adunare de la 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  6. ^ Coriolan, Suciu (). Dictionar istoric al localitatilor din Transilvania. Academiei Republicii Socialiste România. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]