Comuna Chișlaz, Bihor
| Chișlaz | |||
| Vámosláz | |||
| — comună — | |||
.jpg) Primăria comunei Chișlaz | |||
| |||
 Chișlaz (România) Poziția geografică în România | |||
| Coordonate: 47°16′38″N 22°14′05″E / 47.2771°N 22.2347°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Regiune de dezvoltare | Regiunea de dezvoltare Nord-Vest | ||
| Județ |  Bihor | ||
| SIRUTA | 28530 | ||
| Reședință | Chișlaz | ||
| Sate componente | Chișlaz, Chiraleu, Hăucești, Mișca, Poclușa de Barcău, Sărsig, Sânlazăr | ||
| Guvernare | |||
| - primar al comunei Chișlaz[*] | George Dorin Bézi[*][3] ( PNL, octombrie 2020) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 72,05 km² | ||
| Populație (2011)[1][2] | |||
| - Total | ▼ 3135 locuitori | ||
| - Densitate | 47 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Chișlaz (în maghiară: Vámosláz) este o comună în județul Bihor, Crișana, România, formată din satele Chiraleu, Chișlaz (reședința), Hăucești, Mișca, Poclușa de Barcău, Sărsig și Sânlazăr.
Așezare[modificare | modificare sursă]
Comuna Chișlaz este situată în partea de nord a județului Bihor, cuprinsă între paralele 47°13’ - 47°19’ latitudine nordică și între meridianele 22°10’ - 22°20’ longitudine estică. Teritoriul comunei are o suprafață de 78 km /p și este străbătută de șoseaua națională DN nr. 19 Oradea-Marghita, pe o distanță de circa 14 km. Limita vestică a comunei este satul Sărsig
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Chișlaz
Români (54,35%)
Maghiari (36,65%)
Romi (6,02%)
Necunoscută (2,87%)
Altă etnie (0,09%)
Componența confesională a comunei Chișlaz
Ortodocși (49,56%)
Romano-catolici (7,01%)
Reformați (29,5%)
Penticostali (4,56%)
Greco-catolici (3,06%)
Baptiști (2,96%)
Necunoscută (2,96%)
Altă religie (0,35%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Chișlaz se ridică la 3.135 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.444 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (54,35%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (36,65%) și romi (6,03%). Pentru 2,87% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (49,57%), reformați (29,51%), romano-catolici (7,02%), penticostali (4,56%), greco-catolici (3,06%) și baptiști (2,97%). Pentru 2,97% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Chișlaz este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, George Dorin Bézi[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 6 | |||||||
| Partidul Național Liberal | 5 | |||||||
| Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 1 | |||||||
| Partidul Social Democrat | 1 | |||||||
Atestare documentară[modificare | modificare sursă]
Comuna Chișlaz (maghiara Vámosláz), este datată pentru prima oară încă din anul 1213 cu numele de Villa Lazdi. În anul 1692 apare menționată sub denumirea de Kiss Laza: Kislaz. Conform descoperirilor arheologice din zona Fântâna Sasului, regiunea comunei a fost locuită încă din perioada neolitică.
Atestările documentare ale satelor comunei Chișlaz sunt cuprinse în Dicționarul istoric al localităților din Transilvania volumul I și II. [6]
Satul Chișlaz/Vámosláz, apare prima dată în anul 1213 cu numele de Villa LAZDI , când Ioachim l-a învinuit de furt pe Keva. Alte consemnări, 1217 LAZDU, 1255 LAZ, iar în perioada 1291-1294 apare sub denumirea de LAZZ. În anul 1692 apare menționat sub denumirea de KISS LAZA: KISLAZ.
Atracții turistice[modificare | modificare sursă]
- Biserica reformată din Mișca
- Ștrandul cu apă termală. Apele termale din Chișlaz, provenite din cele două puțuri existente pe teritoriul comunei din forajele executate în perioada 1962 ‐1976.
- Situl arheologic din Mișca ,Fântâna Sasului datează din secolul II și IV.
- Conacul Jako din Mișca
Personalități[modificare | modificare sursă]
La MAREA UNIRE de la Alba Iulia din 1 DECEMBRIE 1918, din satul Sînlazăr a fost ales ca delegat pentru a face parte din Cercul Marghita alcătuit din 5 delegați, numitul Horgoș Grațian –econom, iar din satul Chișlaz, preotul Ioan Popa.
De asemenea ,o delegație de voluntari, în frunte cu preotul Gavril Lazăr, membru în Consiliul Național Român Bihor și numiții Gal Petru, Horgoș Mihai, Gal Chiș Paul a fost prezentă la Marea Adunare de la 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Coriolan, Suciu (). Dictionar istoric al localitatilor din Transilvania. Academiei Republicii Socialiste România.