Ștei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Ștei (dezambiguizare).
Ștei
Vaskohsziklás
—  oraș  —
Catedarala stei.jpg
Stemă
Stemă
Ștei se află în România
Ștei
Ștei
Ștei (România)
Poziția geografică
Coordonate: 46°32′24″N 22°28′12″E / 46.54000°N 22.47000°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
Regiune de dezvoltareRegiunea de dezvoltare Nord-Vest
JudețActual Bihor county CoA.png Bihor

SIRUTA26840
Atestare Modificați la Wikidata

ReședințăȘtei[*]
ComponențăȘtei[*]

Guvernare
 - PrimarGheorghe-Iulian Balaj[*][3][4] ( PNL, )

Suprafață
 - Total6,57 km²
Altitudine275 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 6529 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal415600

Localități înfrățite
 - HajdúdorogUngaria

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Ștei
Poziția localității Ștei

Ștei (în maghiară Stej; cunoscut ca Dr. Petru Groza sub regimul comunist) este un oraș în județul Bihor, Crișana, România.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Pe malul drept al Crișului Negru este situat orașul Ștei care este străbătut de DN-76 ce leagă municipiile Oradea și Deva, și de E79. Coordonatele geografice ale localității sunt: 46°32' latitudine nordică, 22°29' longitudine estică. Altitudinea medie față de nivelul mării este de 285 m. Șteiul este legat de capitala județului Bihor, Oradea și de linia ferată numărul 316, la distanță de 80 km de acest municipiu Orașul se află la circa 10 km de orașul Vașcău și Nucet și la 20 km de municipiul Beiuș în sud-estul județului. Se întinde pe o suprafață de 657 de hectare.

Climă[modificare | modificare sursă]

Media și temperaturile extreme: 9-10 °C, -21,3 °C, +41,2 °C. Precipitații lunare: 750-850 l/mp/an

Istoric[modificare | modificare sursă]

Orașul Ștei a luat naștere în perioada anilor 1950. A fost ridicat în proximitatea satului cu același nume, între anii 1952-1956. În întregul său, orașul Ștei a fost proiectat chiar la Moscova, de un arhitect rus. De aceea, străzile au o formă unică în România, sunt paralele și deosebit de lungi.

Printr-un decret din ianuarie 1956, satul Ștei devine oraș. Doi ani mai târziu, în 1958, guvernul Gheorghe Gheorghiu-Dej schimbă numele orașului în ,,Dr. Petru Groza”, revenind la vechea denumire, Ștei, abia în anul 1996.

Exploatarea intensivă de uraniu din bazinul minier Băița care a dus la prosperitatea orașului, a durat aproximativ 10 ani. În orașul Ștei era concasat (măcinat) minereul de uraniu exploatat în Băița, cantitatea cea mai importantă de minereu provenind din mina "Avram Iancu", după unele surse[5][6] depășind cantitatea de 300.000 de tone într-o perioadă de 10 ani.

Din anul 2019, orașul Ștei face parte din ruta culturală europeană a orașelor europene cu arhitectură de tip totalitarist, ATRIUM.

În anul 2020, printr-o Hotărâre de Guvern, orașul Ștei a fost declarat Stațiune turistică de interes local.


https://adevarul.ro/locale/oradea/Stei-orasul-bihorean-visat-nemti-proiectat-moscova-motivul-ascuns-germanii-rusii-pus-ochii-mica-asezare-1_5571a005cfbe376e35f5b8fb/index.html

Stemă[modificare | modificare sursă]

Stema orașului Stei, județul Bihor, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat, având partea superioară despicată. În primul cartier, în câmp roșu, se află un stejar, având coroana verde și trunchiul de aur. În al doilea cartier, în câmp albastru, se află o fabrică, în culori naturale, un spic de grâu, un sac și un recipient, de aur. În partea inferioară, în câmp albastru, se află un sfert dintr-o roată dințată și două ciocane, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate.

Semnificațiile elementelor însumate:

  • Stejarul semnifica simbolul perenității și bogăția silvică a zonei.
  • Fabrica, spicul de grâu, sacul și recipientul reprezintă prezența unei industrii alimentare în plină dezvoltare.
  • Cele două ciocane și sfertul de roată dințată simbolizează prezența industriei miniere și a celei constructoare de mașini.
  • Brâul undat reprezintă răul Crișul Negru, care străbate zona.
  • Coroană murală cu trei turnuri crenelate semnifica faptul că localitatea are rangul de oraș.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Ștei

     Români (90,32%)

     Maghiari (2,95%)

     Necunoscută (1,67%)

     Altă etnie (0,3%)


Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Ștei

     Ortodocși (80,85%)

     Romano-catolici (2,05%)

     Penticostali (6,14%)

     Greco-catolici (1,13%)

     Baptiști (1,57%)

     Necunoscută (6,47%)

     Altă religie (1,76%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Ștei se ridică la 6.529 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 8.637 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,32%), cu o minoritate de maghiari (2,96%). Pentru 6,42% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,85%), dar există și minorități de penticostali (6,14%), romano-catolici (2,05%), baptiști (1,58%) și greco-catolici (1,13%). Pentru 6,48% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]

Ștei - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Orașul Ștei este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Gheorghe-Iulian Balaj[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal11           
Partidul Social Democrat3           
Partidul PRO România1           

Cultură și educație[modificare | modificare sursă]

  • Școala cu clasele I-VIII „Miron Pompiliu”;
  • Colegiul Național „Avram Iancu” (include și școală postliceală cat si clasele de gimnaziu);
  • Liceul Tehnic „Unirea”;
  • Gradinita cu Program Prelungit.

Monumente și obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica ortodoxă cu hramul „Sfânta Treime” din orașul Ștei;
  • Casa Memorială „Miron Pompiliu”;
  • Centru istoric vechi (construit între anii 1952-1956);
  • Punct muzeistic - casă tradițională de tip BW;
  • Vechea biserica ortodoxă, situată pe Strada George Enescu;
  • Monumentul soldatului necunoscut, situat în apropierea bisericii, pe Strada George Enescu.
  • Lacul Orașului Ștei;
  • Traseu turistic Ștei - Vârtop;
  • Traseul ciclo turistic al bisericilor de lemn din zona Șteiului;
  • Punct de informare turistic (situat la parterul primăriei orașului Ștei).

Sport[modificare | modificare sursă]

  • Echipa de fotbal C.S.O. Ștei;
  • Echipa de volei C.S.S. „Avram Iancu” Ștei;
  • Echipa de tenis C.S. T.C. „Iris” Ștei.

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Personalități[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Imagini din centrul orașului Ștei

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Florian Banu, „Asalt asupra economiei României - De la Solagra la Sovrom (1936 - 1956)”, Editura Nemira, 2004, 215 pp., ISBN 9735696525
  6. ^ Claudia Bonchiș. „Cât uraniu au extras rușii din mina de la Băița – reactorul de la Cernavodă ar fi funcționat încă 300 de ani”. Accesat în . 
  7. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  8. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ștei