Comuna Ceica, Bihor
| Ceica | |
| Magyarcséke | |
| — comună — | |
 Biserica de lemn din satul Ceișoara | |
 Ceica (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 46°51′28″N 22°09′59″E / 46.8577°N 22.1664°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Regiune de dezvoltare | Regiunea de dezvoltare Nord-Vest |
| Județ |  Bihor |
| SIRUTA | 28335 |
| Reședință | Ceica |
| Componență | Ceica, Bucium, Ceișoara, Corbești, Cotiglet, Dușești, Incești |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Ceica[*] | Ana-Livia Șovre[*][3] ( PSD, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 88,83 km² |
| Populație (2011)[1][2] | |
| - Total | ▼ 3591 locuitori |
| - Densitate | 46 loc./km² |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 417155 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Ceica (în maghiară: Magyarcséke) este o comună în județul Bihor, Crișana, România, formată din satele Bucium, Ceica (reședința), Ceișoara, Corbești, Cotiglet, Dușești și Incești.
Istorie[modificare | modificare sursă]
Timp de 20 de ani, românii din "cercul" Ceica au fost reprezentaţi în Dieta (parlament) ungară de profesorul universitar Alexandru Roman. Alexandru Roman (n. 26 noiembrie1826, Auşeu - d. 1897, Sebeş, unde a fost înmormântat). Face liceul la Beiuş şi Oradea, după care urmează cursurile teologice de la Institutul (universitatea) catolic Sfânta Barbara din Viena. La terminarea studiilor, în 1848, este primit ca profesor la Liceul din Beiuş. După 1848 o dată cu introducerea limbii române în programa şcolară, Roman ajunge. în 1850, profesor de limba română la Liceul romano-catolic din Oradea. În 1852 a înfiinţat Societatea de lectură pentru elevii ultimelor două clase de la liceul unde preda şi pentru studenţii Academiei de drept.Urmează, ulterior studii de fizică la Viena şi studii juridice la Budapesta. În 1862 ajunge profesor universitar de limba şi literatura română la Universitatea din Budapesta, poziţie pe care o păstrează până la moartea sa. Profesia universitară a completat-o cu o prodigioasă activitate publicistică. În 1867 a înfiinţat ziarul Federaţiunea, publicaţie de limbă română ce apărea la Budapesta. Pentru că a publicat "Pronunciamentul de la Blaj" (declaraţie politică a românilor care afirma păstrarea Transilvaniei ca principat autonom) a fost condamnat la un an de închisoare şi 500 de zloţi amendă. pedeapsă executată la închisoarea din Vaţ. A fost un excelent pedagog şi mobilizator al conştiinţei naţionale.[4]
Obiective turistice[modificare | modificare sursă]
- Biserica de lemn din Ceișoara
- Biserica de lemn din Corbești
- Biserica de lemn din Cotiglet
- Biserica de lemn din Dușești
- Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România)
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Ceica
Români (95,21%)
Necunoscută (3,56%)
Altă etnie (1,22%)
Componența confesională a comunei Ceica
Ortodocși (63,38%)
Penticostali (25,84%)
Baptiști (6,46%)
Necunoscută (3,56%)
Altă religie (0,75%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ceica se ridică la 3.591 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.106 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,21%). Pentru 3,56% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (63,38%), dar există și minorități de penticostali (25,84%) și baptiști (6,46%). Pentru 3,56% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Ceica este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Ana-Livia Șovre[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 6 | |||||||
| Partidul Național Liberal | 3 | |||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | |||||||
| Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 1 | |||||||
| Partidul PRO România | 1 | |||||||
| Uniunea Salvați România | 1 | |||||||
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Ax. Banciu, Din corespondenţa lui Alexandru Roman, în "Ţara Bârsei", nr. 4-6, Braşov, iulie-decembrie 1938, pp. 406-407
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și[modificare | modificare sursă]