Comuna Ceica, Bihor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ceica
—  Comună  —
Biserica de lemn din satul Ceișoara
Biserica de lemn din satul Ceișoara
Ceica is located in România
Ceica
Ceica
Ceica (România)
Poziția geografică
Coordonate: 46°51′28″N 22°09′59″E / 46.8577°N 22.1664°E / 46.8577; 22.1664

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Bihor county CoA.png Bihor

SIRUTA 28335

Reședință Ceica
Componență Ceica, Bucium, Ceișoara, Corbești, Cotiglet, Dușești, Incești

Guvernare
 - Primar Ana-Livia Șovre[*][3] (PSD, )

Suprafață
 - Total 88,83 km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 3591 locuitori
 - Densitate 46 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 4.106 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 417155

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

Ceica (în maghiară: Magyarcséke) este o comună în județul Bihor, Crișana, România, formată din satele Bucium, Ceica (reședința), Ceișoara, Corbești, Cotiglet, Dușești și Incești.

Are o arteziana in mijlocul comunei si pe care o folosesc 4200 de locuitori cat si oameni care trec pe acolo

Istorie[modificare | modificare sursă]

Timp de 20 de ani, românii din "cercul" Ceica au fost reprezentaţi în Dieta (parlament) ungară de profesorul universitar Alexandru Roman. Alexandru Roman (n. 26 noiembrie1826, Auşeu - d. 1897, Sebeş, unde a fost înmormântat). Face liceul la Beiuş şi Oradea, după care urmează cursurile teologice de la Institutul (universitatea) catolic Sfânta Barbara din Viena. La terminarea studiilor, în 1848, este primit ca profesor la Liceul din Beiuş. După 1848 o dată cu introducerea limbii române în programa şcolară, Roman ajunge. în 1850, profesor de limba română la Liceul romano-catolic din Oradea. În 1852 a înfiinţat Societatea de lectură pentru elevii ultimelor două clase de la liceul unde preda şi pentru studenţii Academiei de drept.Urmează, ulterior studii de fizică la Viena şi studii juridice la Budapesta. În 1862 ajunge profesor universitar de limba şi literatura română la Universitatea din Budapesta, poziţie pe care o păstrează până la moartea sa. Profesia universitară a completat-o cu o prodigioasă activitate publicistică. În 1867 a înfiinţat ziarul Federaţiunea, publicaţie de limbă română ce apărea la Budapesta. Pentru că a publicat "Pronunciamentul de la Blaj" (declaraţie politică a românilor care afirma păstrarea Transilvaniei ca principat autonom) a fost condamnat la un an de închisoare şi 500 de zloţi amendă. pedeapsă executată la închisoarea din Vaţ. A fost un excelent pedagog şi mobilizator al conştiinţei naţionale.[4]

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Ceica

     Români (95.21%)

     Necunoscută (3.56%)

     Altă etnie (1.22%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Ceica

     Ortodocși (63.38%)

     Penticostali (25.84%)

     Baptiști (6.46%)

     Necunoscută (3.56%)

     Altă religie (0.75%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ceica se ridică la 3.591 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.106 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,21%). Pentru 3,56% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (63,38%), dar există și minorități de penticostali (25,84%) și baptiști (6,46%). Pentru 3,56% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Ceica este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Ana-Livia Șovre[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 7              
Partidul Național Liberal 4              
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 2              

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Ax. Banciu, Din corespondenţa lui Alexandru Roman, în "Ţara Bârsei", nr. 4-6, Braşov, iulie-decembrie 1938, pp. 406-407
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  6. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]