Comuna Mădăras, Bihor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mădăras
—  comună  —
RO BH Madaras Homorog Nativity church 100.jpg
Map
Mădăras (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 46°49′48″N 21°43′47″E ({{PAGENAME}}) / 46.829862°N 21.729674°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
Regiune de dezvoltareRegiunea de dezvoltare Nord-Vest
JudețActual Bihor county CoA.svg Bihor

SIRUTA30014

ReședințăMădăras
Sate componenteMădăras, Homorog, Ianoșda, Mărțihaz

Guvernare
 - primar al comunei Mădăras[*]Eugen David[*][3] ( PNL, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total94,82 km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 2828 locuitori
 - Densitate31 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal417330

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

Mădăras (în maghiară: Madarász) este o comună în județul Bihor, Crișana, România, formată din satele Homorog, Ianoșda, Mădăras (reședința) și Mărțihaz.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna Mădăras este situată în sud-estul județului Bihor, la o distanță de 37 km de Municipiul Oradea și 5 km de Salonta, granița cu Ungaria.

Teritoriul comunei este unul de câmpie, străbătut de pârâul Oprei și canalul colector dintre Crișul Repede și Crișul Negru. Câmpia este fragmentată de o serie de văi denumite de localnici „corhana”, „văi” sau „velj”.Din punct de vedere geologic acestea văi reprezintă fundul lacului panonic, umplut la începutul cuaternarului cu aluviuni diferite: „Veljul Mare”, „Veljul Negreștilor” (Ianoșda), Valea Oprea (Homorog), Valea Corhana (Mădăras).

Demografie[modificare | modificare sursă]


Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Mădăras

     Români (82,1%)

     Maghiari (3,74%)

     Romi (4,17%)

     Slovaci (7,03%)

     Necunoscută (2,43%)

     Altă etnie (0,49%)


Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Mădăras

     Ortodocși (82,42%)

     Romano-catolici (8,34%)

     Reformați (1,76%)

     Baptiști (4,17%)

     Necunoscută (2,51%)

     Altă religie (0,77%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mădăras se ridică la 2.828 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.020 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (82,11%). Principalele minorități sunt cele de slovaci (7,04%), romi (4,17%) și maghiari (3,75%). Pentru 2,44% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,43%), dar există și minorități de romano-catolici (8,35%), baptiști (4,17%) și reformați (1,77%). Pentru 2,51% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Mădăras este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Eugen David[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal6      
Uniunea Salvați România2      
Partidul Social Democrat2      
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților1      

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

  • Ștrandul termal cu trei bazine din Mădăras
  • Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog
  • Muzeul de icoane din Homorog înființat în perioada 1970 -1973 cu ajutorul preotului paroh Nemeș Gheorghe.
  • Monumentul Eroilor de la Homorog, înălțat în anul 1996 din marmură albă și neagră.
  • Sediul UDSCR (Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România ) este amenajat ca o casă muzeu cu obiecte, icoane, port popular slovac, în stilul tradițional al etnicilor slovaci.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Teodor Neș , (26 martie 1891, Mădăras, județul Bihor – 29 mai 1975, București), pedagog și publicist

  • Fondator și președinte al „Universității libere Emanuil Gojdu” din Oradea – între anii 1925–1932;
  • Președinte al „Astrei” Bihor între anii 1930–1935;
  • Vicepreședinte și mai apoi președinte al Casei Naționale a Județului Bihor între anii 1934–1937;
  • Membru activ al „Astrei” – secția științe naturale în anul 1923;
  • Președinte al societății de filozofie din Oradea – alcătuită din profesori de filozofie și pedagogie din cadrul școlilor din Oradea. În anul 1964 Teodor Neș a primit titlul de Profesor Emerit.

Teodor Neș, Romul Buzilă, Ioan Teorean din Mădăras și Nicolae Costa din Homorog participanți la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Teodor Neș. Oameni din Bihor : 1848-1918.Oradea : Tipografia Diecezană, 1936
  • Nemeș, Gheorghe (1998). Biserica din Homorog. Oradea: Editura Lumina
  • Vasilescu Stelian.Oameni din Bihor :1940-2000.Dicționar sentimental. Oradea: Editura Iosif Vulcan ,2002 p.372-380
  • Teodor Neș , vizionar al pedagogiei