Comuna Mădăras, Bihor
| Mădăras | |
| — comună — | |
 | |
 Mădăras (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 46°49′48″N 21°43′47″E / 46.829862°N 21.729674°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Regiune de dezvoltare | Regiunea de dezvoltare Nord-Vest |
| Județ |  Bihor |
| SIRUTA | 30014 |
| Reședință | Mădăras |
| Sate componente | Mădăras, Homorog, Ianoșda, Mărțihaz |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Mădăras[*] | Eugen David[*][3] ( PNL, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 94,82 km² |
| Populație (2011)[1][2] | |
| - Total | ▼ 2828 locuitori |
| - Densitate | 31 loc./km² |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 417330 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Mădăras (în maghiară: Madarász) este o comună în județul Bihor, Crișana, România, formată din satele Homorog, Ianoșda, Mădăras (reședința) și Mărțihaz.
Așezare[modificare | modificare sursă]
Comuna Mădăras este situată în sud-estul județului Bihor, la o distanță de 37 km de Municipiul Oradea și 5 km de Salonta, granița cu Ungaria.
Teritoriul comunei este unul de câmpie, străbătut de pârâul Oprei și canalul colector dintre Crișul Repede și Crișul Negru. Câmpia este fragmentată de o serie de văi denumite de localnici „corhana”, „văi” sau „velj”.Din punct de vedere geologic acestea văi reprezintă fundul lacului panonic, umplut la începutul cuaternarului cu aluviuni diferite: „Veljul Mare”, „Veljul Negreștilor” (Ianoșda), Valea Oprea (Homorog), Valea Corhana (Mădăras).
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Mădăras
Români (82,1%)
Maghiari (3,74%)
Romi (4,17%)
Slovaci (7,03%)
Necunoscută (2,43%)
Altă etnie (0,49%)
Componența confesională a comunei Mădăras
Ortodocși (82,42%)
Romano-catolici (8,34%)
Reformați (1,76%)
Baptiști (4,17%)
Necunoscută (2,51%)
Altă religie (0,77%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mădăras se ridică la 2.828 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.020 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (82,11%). Principalele minorități sunt cele de slovaci (7,04%), romi (4,17%) și maghiari (3,75%). Pentru 2,44% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,43%), dar există și minorități de romano-catolici (8,35%), baptiști (4,17%) și reformați (1,77%). Pentru 2,51% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Mădăras este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Eugen David[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 6 | |||||||
| Uniunea Salvați România | 2 | |||||||
| Partidul Social Democrat | 2 | |||||||
| Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 1 | |||||||
Atracții turistice[modificare | modificare sursă]
- Ștrandul termal cu trei bazine din Mădăras
- Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog
- Muzeul de icoane din Homorog înființat în perioada 1970 -1973 cu ajutorul preotului paroh Nemeș Gheorghe.
- Monumentul Eroilor de la Homorog, înălțat în anul 1996 din marmură albă și neagră.
- Sediul UDSCR (Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România ) este amenajat ca o casă muzeu cu obiecte, icoane, port popular slovac, în stilul tradițional al etnicilor slovaci.
Personalități[modificare | modificare sursă]
Teodor Neș , (26 martie 1891, Mădăras, județul Bihor – 29 mai 1975, București), pedagog și publicist
- Fondator și președinte al „Universității libere Emanuil Gojdu” din Oradea – între anii 1925–1932;
- Președinte al „Astrei” Bihor între anii 1930–1935;
- Vicepreședinte și mai apoi președinte al Casei Naționale a Județului Bihor între anii 1934–1937;
- Membru activ al „Astrei” – secția științe naturale în anul 1923;
- Președinte al societății de filozofie din Oradea – alcătuită din profesori de filozofie și pedagogie din cadrul școlilor din Oradea. În anul 1964 Teodor Neș a primit titlul de Profesor Emerit.
Teodor Neș, Romul Buzilă, Ioan Teorean din Mădăras și Nicolae Costa din Homorog participanți la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Teodor Neș. Oameni din Bihor : 1848-1918.Oradea : Tipografia Diecezană, 1936
- Nemeș, Gheorghe (1998). Biserica din Homorog. Oradea: Editura Lumina
- Vasilescu Stelian.Oameni din Bihor :1940-2000.Dicționar sentimental. Oradea: Editura Iosif Vulcan ,2002 p.372-380
- Teodor Neș , vizionar al pedagogiei