Comuna Vadu Crișului, Bihor
| Vadu Crișului | |
| Rév | |
| — comună — | |
Primăria comunei Vadu Crișului | |
Vadu Crișului (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 46°58′46″N 22°29′58″E / 46.979346°N 22.499431°E | |
|---|---|
| Țară | |
| Județ | |
| SIRUTA | 31976 |
| Reședință | Vadu Crișului |
| Sate componente | Vadu Crișului, Birtin, Tomnatic, Topa de Criș |
| Guvernare | |
| - Primar | Dorel Florian Cosma[*][1][2] (PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 74,7 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 3.784 locuitori |
| - Densitate | 58 loc./km² |
| Fus orar | UTC+02:00 |
| Cod poștal | 417615 |
| Prezență online | |
| site web oficial GeoNames | |
| Modifică date / text | |
Vadu Crișului (în maghiară Rév) este o comună în județul Bihor, Crișana, România, formată din satele Birtin, Tomnatic, Topa de Criș și Vadu Crișului (reședința).[3]
Așezare
[modificare | modificare sursă]Comuna Vadu Crișului este situată în partea de nord-vest a României, în estul județului Bihor, la contactul munților Pădurea Craiului cu Depresiunea Vadului la o distanță de 50 km de Oradea și 100 km de Cluj-Napoca, pe drumul european E60. Este străbătută de râul Crișul Repede. Comune vecine: la nord comuna Aușeu, la nord-vest comuna Măgești, la vest comuna Aștileu, la sud-vest comuna Dobrești, la sud și sud-est comuna Șuncuiuș iar la est și nord-est comuna Borod.
Demografie
[modificare | modificare sursă]Componența etnică a comunei Vadu Crișului
Români (64,8%)
Maghiari (17,73%)
Romi (12,95%)
Alte etnii (0,34%)
Necunoscută (4,18%)
Componența confesională a comunei Vadu Crișului
Ortodocși (54,76%)
Baptiști (15,49%)
Reformați (14,85%)
Penticostali (6,84%)
Greco-catolici (1,93%)
Alte religii (1,43%)
Necunoscută (4,7%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Vadu Crișului se ridică la 3.784 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.009 locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (64,8%), cu minorități de maghiari (17,73%) și romi (12,95%), iar pentru 4,18% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (54,76%), cu minorități de baptiști (15,49%), reformați (14,85%), penticostali (6,84%) și greco-catolici (1,93%), iar pentru 4,7% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Vadu Crișului este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Dorel Florian Cosma[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 5 | ||||||
| Partidul Social Democrat | 4 | ||||||
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 2 | ||||||
| Uniunea Salvați România | 1 | ||||||
| Partidul Puterii Umaniste | 1 | ||||||
Atracții turistice
[modificare | modificare sursă]- Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Vadu Crișului, construcție din anul 1790, monument istoric
- Monumentul comemorativ al celor morți cu ocazia construirii căii ferate Oradea - Cluj, construcție 1870, monument istoric amplasat în curtea bisericii ortodoxe din satul Topa de Criș
- Turnul de la „Portus Crisy” („Vama sării” sau „Casa zmăului”) din satul Vadu Crișului, construcție secolul al XIII-lea, monument istoric
- Defileul Crișului Repede (rezervație naturală)
- Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului (sit Natura 2000)
Personalități
[modificare | modificare sursă]- Dezső Jakab (1864 - 1932), arhitect maghiar;
- Ilie Bolojan (n. 1969), politician, fost președinte interimar al României, actual prim-ministru al României, fost primar al municipiului Oradea;
- Maria Mudura (1912 - 1998), localnică asociată cu vizita regelui Carol al II-lea.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Rezultatele alegerilor locale din 2012” (PDF). Biroul Electoral Central. Arhivat din original (PDF) la .
- ^ „Rezultatele alegerilor locale din 2016”. Biroul Electoral Central.
- ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Monografia comunei Vadu Crișului: geografie, istorie, etnografie, tradiții populare, monumente, Aurel Chiriac, Editura Muzeului Țării Crișurilor, Oradea, 2005
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Defileul Crișului Repede - Valea Iadului (arie de protecție specială avifaunistică)
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Primaria Vadu Crisului
- Vadu-Crisului.ro Arhivat în , la Wayback Machine. - Revista Locală de informare
- Primăria comunei Vadu Crișului - Website
Imagini
[modificare | modificare sursă]-
Suprafețele satelor comunei Vadu Crișului
-
Intrarea în localitatea Vadu Crișului
-
Statuia olarului din centrul comunei
-
Biserica greco-catolică „Buna Vestire”
-
Căminul cultural
-
Biserica reformată
-
Primăria
-
Monumentul eroilor
-
Muzeul etnografic
-
Muzeul etnografic
-
Muzeul etnografic
-
Muzeul etnografic
-
Muzeul etnografic
-
Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (monument istoric)
-
Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (monument istoric)
-
Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (candelabrul)
-
Biserica ortodoxă din Topa de Criș
-
Monumentul comemorativ al celor morți cu ocazia construirii căii ferate Oradea-Cluj
-
Biserica ortodoxă din Topa de Criș


