Comuna Tileagd, Bihor
| Tileagd | |
| Mezőtelegd | |
| — comună — | |
.jpg) Biserica reformată din satul Poşoloaca (monument istoric) | |
 Tileagd (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 47°03′25″N 22°13′17″E / 47.056832°N 22.22138°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Regiune de dezvoltare | Regiunea de dezvoltare Nord-Vest |
| Județ |  Bihor |
| SIRUTA | 31716 |
| Reședință | Tileagd |
| Sate componente | Tileagd, Bălaia, Călătani, Poșoloaca, Tilecuș, Uileacu de Criș |
| Guvernare | |
| - Primar | Adrian-Romus Codrean[*][3][4] ( PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 64,96 km² |
| Populație (2011)[1][2] | |
| - Total | ▼ 6968 locuitori |
| - Densitate | 109 loc./km² |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 417585 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Tileagd (în maghiară: Mezőtelegd) este o comună în județul Bihor, Crișana, România, formată din satele Bălaia, Călătani, Poșoloaca, Tileagd (reședința), Tilecuș și Uileacu de Criș.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Tileagd
Români (65,38%)
Maghiari (20,22%)
Romi (9,31%)
Necunoscută (4,3%)
Altă etnie (0,77%)
Componența confesională a comunei Tileagd
Ortodocși (55,65%)
Romano-catolici (5,25%)
Reformați (16,51%)
Penticostali (11,81%)
Baptiști (3,71%)
Adventiști de ziua a șaptea (1,19%)
Necunoscută (4,37%)
Altă religie (1,47%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tileagd se ridică la 6.968 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 7.142 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (65,38%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (20,22%) și romi (9,31%). Pentru 4,31% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (55,65%), dar există și minorități de reformați (16,52%), penticostali (11,81%), romano-catolici (5,25%), baptiști (3,72%) și adventiști de ziua a șaptea (1,19%). Pentru 4,38% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Tileagd este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Adrian-Romus Codrean[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 6 | |||||||
| Partidul PRO România | 3 | |||||||
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 2 | |||||||
| Partidul Social Democrat | 2 | |||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | |||||||
| Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 1 | |||||||
Istorie[modificare | modificare sursă]
- Comuna Tileagd, atestată documentar în anul 1075, printr-un document emis de regele maghiar, Geza II, se organizează ca și comunitate la începutul secolului al XII-lea, lângă un castru roman de graniță, zonă străbătută de un vechi drum comercial. Evoluția în timp a comunei, a cunoscut vicisitudinile epocii medievale, similare cu toate așezările românești din această parte a Transilvaniei. La începutul secolului XIII, intensa activitate comercială și meșteșugărească, transformă Tileagdul în oraș, care cunoaște o dezvoltare continuă până după în anul 1950. În perioada interbelică, în orașul Tileagd au existat: primărie, notariat administrativ, notar public, percepție, poștă-telegraf, bancă de credit și schimb valutar, post de jandarmi, dispensar medical uman și veterinar, farmacie, abator, 3 măcelării, casă de cultură, 2 cinematografe, hotel, 2 restaurante, cooperativă de consum, brutărie, 6 magazine de coloniale, îmbrăcăminte și încălțăminte, 2 mori, etc. Această dinamică economică, a avut ca urmare firească creșterea populației, care în anul 1934, pe baza unui recensământ, număra 3115 locuitori, români și maghiari, dintre care 1217 muncitori, 1625 agricultori, iar restul, comercianți, funcționari intelectuali. În anul 1950, ca urmare a organizării administrativ-teritoriale a țării, Tileagdul pierde titlul de oraș, pe care îl deținea din 1692, devenind comună. Epoca comunistă, cu toate „reformele" ei a diminuat rolul economic al comunei, care rămâne totuși o comună de referință în Bihor. După revoluția din 1989, sau făcut eforturi pentru modernizarea instituțională și a infrastructurii, încercând să i se redea Tileagdului, strălucirea de altă dată.
Atracții turistice[modificare | modificare sursă]
- Biserica reformată din Poșoloaca
- Biserica de lemn din Tilecuș
- Castelul Teleki din Tileagd
- Barajul Tileagd[7]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ provinciacrisana.wordpress.com Barajul Tileagd; accesat la 31 august 2922