Comuna Aușeu, Bihor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Aușeu
—  Comună  —
Biserica de lemn din satul Gheghie
Biserica de lemn din satul Gheghie
Aușeu se află în România
Aușeu
Aușeu
Aușeu (România)
Poziția geografică
Coordonate: 47°02′07″N 22°29′43″E / 47.035145°N 22.495308°E / 47.035145; 22.495308

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Bihor county CoA.png Bihor

SIRUTA 27212

Reședință Aușeu
Sate componente Aușeu, Cacuciu Vechi, Codrișoru, Gheghie, Groși, Luncșoara

Guvernare
 - Primar Mitică-Florentin Lazăr[*][3][4] (PNL, )

Suprafață
 - Total 72,58 km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 3033 locuitori
 - Densitate 40 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 3.049 locuitori

Fus orar UTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

Aușeu este o comună în județul Bihor, Crișana, România, formată din satele Aușeu (reședința), Cacuciu Vechi, Codrișoru, Gheghie, Groși și Luncșoara.

Personalităţi[modificare | modificare sursă]

Alexandru Roman (n. 26 noiembrie1826, Auşeu - d. 1897, Sebeş, unde a fost înmormântat). Face liceul la Beiuş şi Oradea, după care urmează cursurile teologice de la Institutul (universitatea) catolic Sfânta Barbara din Viena. La terminarea studiilor, în 1848, este primit ca profesor la Liceul din Beiuş. După 1848 o dată cu introducerea limbii române în programa şcolară, Roman ajunge. în 1850, profesor de limba română la Liceul romano-catolic din Oradea. În 1852 a înfiinţat Societatea de lectură pentru elevii ultimelor două clase de la liceul unde preda şi pentru studenţii Academiei de drept. Urmează, ulterior studii de fizică la Viena şi studii juridice la Budapesta. În 1862 ajunge profesor universitar de limba şi literatura română la Universitatea din Budapesta, poziţie pe care o păstrează până la moartea sa. Profesia universitară a completat-o cu o prodigioasă activitate publicistică. În 1867 a înfiinţat ziarul Federaţiunea, publicaţie de limbă română ce apărea la Budapesta. Pentru că a publicat "Pronunciamentul de la Blaj" (declaraţie politică a românilor care afirma păstrarea Transilvaniei ca principat autonom) a fost condamnat la un an de închisoare şi 500 de zloţi amendă. pedeapsă executată la închisoarea din Vaţ. A fost parlamentar în Dieta ungară unde a reprezentat cercul Ceica. A fost un excelent pedagog şi mobilizator al conştiinţei naţionale.[5]


Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Aușeu

     Români (83.91%)

     Romi (8.83%)

     Slovaci (5.63%)

     Necunoscută (1.21%)

     Altă etnie (0.39%)


Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Aușeu

     Ortodocși (77.67%)

     Romano-catolici (5.9%)

     Penticostali (8.5%)

     Baptiști (6.29%)

     Necunoscută (1.21%)

     Altă religie (0.39%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Aușeu se ridică la 3.033 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.049 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (83,91%). Principalele minorități sunt cele de romi (8,84%) și slovaci (5,64%). Pentru 1,22% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,68%), dar există și minorități de penticostali (8,51%), baptiști (6,3%) și romano-catolici (5,9%). Pentru 1,22% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Aușeu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Mitică-Florentin Lazăr[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 7              
Partidul Social Democrat 4              

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Gheghie, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric
  • Biserica de lemn „Sfântul Gheorghe” din satul Luncșoara, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric
  • Casa parohială ortodoxă din satul Groși, construcție 1927, monument istoric
  • Castelul de vânătoare „Zichy” din satul Gheghie, construcție 1860, monument istoric
  • Situl arheologic de la Luncșoara


Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Ax. Banciu, Din corespondenţa lui Alexandru Roman, în "Ţara Bârsei", nr. 4-6, Braşov, iulie-decembrie 1938, pp. 406-407.
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  7. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]