Naţionalism

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare

Naţionalismul este o ideologie care creează şi susţine o naţiune ca un concept de identificare comună pentru un grup de oameni.

Se deosebeşte de patriotism prin referinţa juridică şi ideologia politică : naţionalismul se referă la Dreptul strămoşesc care defineşte comunităţile istorico-lingvistice, şi tinde a constitui statele pe bază etnică, cu o legislaţie inspirată din jus sanguinis ; patriotismul se referă la Dreptul pământean care defineşte naţiunile prin apartenenţa la acelaşi teritoriu, şi tinde a constitui statele pe bază teritorială (indiferent de origini şi limbi, ca de exemplu în Elveţia), cu o legislaţie inspirată din jus soli[1].

În câmpul artelor, Romantismul este cunoscut a avea în naţionalism un aspect important.

Mişcările în spectrul politic-ideologic apropiat naţionalismului sunt diverse, ori ca elemnt programatic ori ca formă de propagandă. În secolul XX, ultranaţionalismul a permis mişcări de extremă dreaptă ca Fascismul sau Nazismul.

Naţionalismul patriotic promovează o naţiune fără să se opună minorităţilor conlocuitoare. Naţionalismul de tip şovin sau xenofob, dimpotrivă, li se opune. Astfel, naţionalismul şovin şi antiromânesc din anumite ţări, foloseşte faptul că vorbitorii limbii române dinafara României nu aparţin naţiunii politice române (adică nu posedă cetăţenia română) pentru a implementa ideia (atât la oamenii locului, cât şi în opinia internaţională) că nu ar aparţine nici neamului (etniei şi sferei culturale şi istorice) româneşti, mergându-se până la negarea faptului că au aceleaşi origini şi că vorbesc aceiaşi limbă.

Cuprins

[modifică] Naţionalismul în România

Naţionalismul în România a apărut în sec. XIX şi s-a manifestat în primul rând în provinciile aflate sub dominaţie străină. La inceput naţionalismul a evoluat sub forma naţionalismului romantic, caracterizat prin grija pentru reconstrucţia valorilor trecutului, importanţa acordata istoriei naţionale, promovarea tradiţiilor, obiceiurilor, datinilor naţionale etc.

Naţionalismul romantic s-a dezvoltat mai ales pe plan cultural-artistic prin reinvierea momentelor de glorie din trecutul acelor popoare si refacerea tradiţiilor, datinilor si obiceiurilor populare. Mazzini si Garibaldi sunt promotorii ideii de reinviere sau în limba lor "risogirmento" - a istoriei glorioase a Italiei. Cei doi au luptat pentru unificarea Italiei pe plan cultural la început, apoi pe plan politic.

În Romania, ideea naţională a aparut la sfârşitul secolului XVIII, datorită activităţii şcolii ardelene. Ideologia naţionalistă a luptat pentru dezvoltarea naţiunilor moderne, mai ales în teritoriile aflate sub stăpânire straină. Aceste mişcări au condus la apariţia unor state noi : Germania, Italia, România in 1859/1877 - 1888, pe 24 Ianuarie. Spre începutul sec. XX, termenul îşi pierde înţelesul iniţial şi tinde către ultra-naţionalism şi extremism, caracterizat prin rasism şi xenofobie.

[modifică] Ideologi

[modifică] Vezi şi

[modifică] Legături Externe

[modifică] Note

  1. ^
    1. ^ Andrew Vincent, Nationalism & particularity, Cambridge University Press, New York, 2002.
    2. ^ Ernest Gellner, Nations et Nationalisme, Payot, Paris, 1989.
    3. ^ The Heritage Foundation, The Heritage Guide to the Constitution. Washington, DC, 2005 : Heritage Foundation. pp. 385–386. ISBN 159698001X. http://books.google.com/books?id=-_8N3UeXeesC&pg=PA385&vq=wong+kim+ark&dq=%22the+heritage+guide+to+the+constitution%22&sig=YrXqQZRCOTmvYgfEwxv7ZH7Uwlc.
    4. ^ Edward J Erler, Thomas G. West, John A. Marini, The Founders on Citizenship and Immigration: Principles and Challenges in America. Lanham, MD: Rowman & Littlefield, 2007, pp. 67. ISBN 074255855X. http://books.google.com/books?id=yTA0NyesVbcC&pg=PA67&vq=wong+kim+ark&dq=%22The+Founders+on+Citizenship+and+Immigration%22&sig=u1mgbto2nyHjAog9wxFCVlHwcSA.

Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Na%C5%A3ionalism
Unelte personale