Șovinism

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Șovinismul (din franceză chauvinisme) este o atitudine politică constând în afirmarea superiorității unei națiuni asupra altora, în manifestarea exclusivismului și intoleranței naționale, care se bazează pe un naționalism extremist, care are drept scop ațâțarea vrajbei naționale și a urii între popoare sau între naționalități conlocuitoare, propagarea rasismului și exclusivismului național.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Cuvântul provine de la numele lui Nicolas Chauvin, un recrut patriot exaltat din armata lui Napoleon I, despre care se spune că ar fi fost rănit de 17 ori în lupte. Idealismul său exacerbat a fost ridiculizat în comedia La Cocarde tricolore (1831, Paris) scrisă de frații Theodore și Hyppolyte Cogniard, unde apărea afirmația "je suis français, je suis Chauvin"[1] (sunt francez, sunt șovin), temă reluată și caricaturizată apoi în numeroase vodeviluri, ocazie cu care s-a impus termenul de Chauvinisme (șovinism), desemnând un patriotism excesiv, total, care se manifestă printr-o admirație sinceră, dar oarbă, nelimitată, necritică, pentru patria sa.

Situația din România[modificare | modificare sursă]

În România, propaganda naționalist șovină este o infracțiune care face parte din categoria infracțiunilor care aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială, înscrise în capitolul IV, titlul IX, art. 317, Codul penal, partea specială și constă în fapta persoanei de a răspândi idei cu caracter naționalist șovin ori de a ațâța ura de rasă sau națională, dacă fapta nu constituie infracțiune contra siguranței statului (prevăzută în art. 166, Codul penal).[2]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Chauvinism
  2. ^ Dicționar juridic

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]