Giacomo Leopardi
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Giacomo Taldegardo Francesco di Sales Saverio Pietro Leopardi, Conte (n. 29 iunie 1798, Recanati - d. 14 iunie 1837, Napoli) este considerat, alături de Dante, cel mai mare poet italian, precum şi unul dintre cei mai mari gânditori ai acestei ţări.
[modifică] Biografie
Născut în Recanati, Italia, fiul lui Monaldo Leopardi, reprezentant al micii nobilimi într-o mică aşezare din Marche, pe atunci condusă de papalitate. Mama lui Giacomo era marchiza Adelaide Antici Mattei.
Tatăl său, un om slab, reacţionar, a rămas legat de vechile idei şi prejudecăţi, în timp ce mama sa era o fanatică religioasă rece şi despotică, obsedată de refacerea averii familiare, irosită de soţul ei în jocurile de noroc. În casa lui Giacomo, domnea o disciplină riguroasă a religiei şi economiilor. Copilăria lui Giacomo, petrecută împreună cu fratele său mai mic Carlo Orazio şi sora sa Paolina, şi-a lăsat amprenta ei asupra viitorului poet, care o evocă în poemul său „Ricordanze”
Leopardi, conform unei tradiţii familiale, şi-a început studiile sub tutela a doi preoţi, dar setea sa înnăscută de cunoaştere putea fi domolită doar de biblioteca tatălui său. Iniţial ghidat de părintele Sebastiano Sanchini, Leopardi s-a eliberat în curând, aprofundându-şi lecturile cu teme variate. S-a dedicat atât de puternic studiilor sale „nebuneşti şi cu totul disperate”, încât, în scurt timp acumulase cunoştinţe vaste în domeniile culturii şi filologiei clasice, deşi a suferit de lipsa unei instrucţii formale deschise şi stimulente.
Între vârstele de doisprezece şi treisprezece ani, a studiat constant, mânat de necesitatea de a învăţa cât mai mult posibil, precum şi de dorinţa de a evada, cel puţin pe plan spiritual, din mediul rigid al palatului paternal. Activitatea sa continuă de studiu a minat constituţia sa fiziologică oricum fragilă, iar predispoziţia sa spre boală i-a răpit tânărului şi cele mai simple plăceri. Leopardi s-a îngropat în durerea ce i-a cuprins sufletul, meditând asupra caracterului tragic al existenţei.
|
||||||||||||||||||||