Friedrich Schlegel
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Karl Wilhelm Friedrich von Schlegel a fost critic, istoric şi teoretician literar german, fratele mai mic al lui August Wilhelm Schlegel. Împreună cu acesta, a fost conducătorul spiritual al şcolii romantice de la Jena.
Cuprins |
[modifică] Biografia
Se naşte pe 10 martie 1772, ca fiu al pastorului luteran Johann Adolf Schlegel. Cea mai mare parte a copilăriei o petrece la unchiul său şi la fratele mai mare August Wilhelm Schlegel. După studii de comerţ la Leipzig pe care le întrerupe, studiază dreptul, apoi matematica, filozofia, medicina si filologia clasică la Göttingen şi apoi la Leipzig.
In 1793 abandonează studiile şi devine scriitor. Studiază mai ales antichitatea greacă iar când pleaca la Dresda, în 1794, publică prima sa lucrare Despre şcolile poeziei greceşti.[1]
In 1796, o dată cu fratele său, August Wilhelm Schlegel şi soţia acestuia, Caroline, se stabileşte la Jena. Urmează o perioadă în care manifestă un inters deosebit pentru literatură şi filozofie. După ce scrie o critică despre Friedrich Schiller, acesta îi devine inamic. Schlegel era adeptul lui Johann Wolfgang von Goethe (e drept că aceasta "adoraţie" nu era reciprocă) şi al lui Johann Gottlieb Fichte.
În 1797 o cunoaşte pe Dorothea Veit, dar după un an se despart.
Împreună cu fratele său, August Wilhelm Schlegel, dar şi Novalis, Ludwig Tieck, Friedrich Schleiermacher şi August Ferdinand Bernhardi, fondează acea "Şcoala Romantică" (cum avea s-o denumească Heinrich Heine). În 1798, jurnalul literar Athenäum devine organul literar al aceei mişcări.
În 1798 devine docent la Universitatea din Jena. După o călătorie la Dresda, pleacă cu Dorothea la Paris pentru a studia colecţiile artistice. Acolo studiază cultura persană şi indiană şi fondează magazinul literar Europa.
Mai târziu îl vedem la Köln susţinând cursuri strălucite. Cum interesul său pentru catolicism creştea, devine cavaler al Ordinului lui Hristos iar în 1815 este înnobilat.
În 1828 pleacă la Dresda pentru a susţine cursuri de filozofie a limbii. Acolo se stinge din viaţă pe 12 ianuarie anul următor.
[modifică] Opera
- Despre studiul poeziei greceşti (Über das Studium der griechischen Poesie), 1797
- Istoria poeziei grecilor şi romanilor (Geschichte der Poesie der Griechen und Römer), 1798
[modifică] Note
- ^ Von den Schulen der griechischen Poesie
[modifică] Bibliografie
- Danţiş Gabriela, Scriitori străini, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981
- Lexikon der Weltliteratur, Alfred Kröner Verlag, Stuttgart, 1963-1968
[modifică] Legături externe
Acest articol biografic despre un german este deocamdată un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea sa !
|
||||||||||||||||||||
