François-René de Chateaubriand
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
François-René de Chateaubriand (Franceză IPA: |[fʀɑ̃'swa ʀə'ne də ʃatobri'jɑ̃]) (4 septembrie 1768 - 4 iulie 1848) a fost un scriitor francez, politician şi diplomat. Este considerat fondatorul romantismului în literatura franceză.Principala sa lucrare este "Geniul creştinismului sau Frumuseţea religiei creştine" (1802), publicată ulterior în numeroase ediţii. A fost ales membru al Academiei Franceze în 1811.
[modifică] Scrieri
- 1797: Eseu asupra revoluţiilor ("Essai sur les révolutions");
- 1802: Geniul creştinismmului ("Le génie du christianisme");
- 1809: Martirii ("Les martyrs");
- 1811: Itinerar de la Paris la Ierusalim ("Itinéraire de Paris à Jérusalem");
- 1814: Despre Buonaparte şi despre Bourboni ("De buonaparte et des Bourbons")
- 1826: Călătorie în America ("Voyage en Amérique");
- 1826: Miscelanee politice şi polemice ("Mélanges politiques et polémiques")
- 1826: Natcezii ("Les Natchez");
- 1828: Miscelanee literare ("Mélanges littéraires");
- 1836: Eseu despre literatura engleză ("Essai sur la littérature anglaise");
- 1849: Memorii de dincolo de mormânt ("Mémoires d'outre-tombe").
|
||||||||||||||||||||