Chlothar I

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Dinastia Merovingiană
Regi ai tuturor francilor
Regi ai Neustriei
Regi ai Austrasiei
Pharamond 410-426
Clodio 426-447
Merovech 447-458
Childeric I 458-481
Clovis I 481 - 511
  Childebert I 511-558
  Chlothar I 511-561
  Chlodomer 511-524
  Theuderic I 511-534
    Theudebert I 534-548
    Theudebald 548-555
Clotaire I 558-561
  Charibert I 561-567
  Chilperic I 561-584
    Clotaire al II-lea 584-629
  Guntram 561-592
    Childebert al II-lea 592-595
    Theuderic al II-lea 595-613
    Sigebert al II-lea 613
  Sigebert I 561-575
    Childebert al II-lea 575-595
    Theudebert al II-lea 595-612
    Theuderic al II-lea 612-613
    Sigebert al II-lea 613
Clotaire al II-lea 613-629
  Dagobert I 623-629
Dagobert I 629-639
  Charibert al II-lea 629-632
    Chilperic 632
  Clovis al II-lea 639-658
    Chlothar al III-lea 658-673
    Theuderic al III-lea 673
    Childeric al II-lea 673-675
    Theuderic al III-lea 675-691
  Sigebert al III-lea 634-656
     Childebert cel Adoptat      656-661
    Chlothar al III-lea 661-662
     Childeric al II-lea 662-675
     Clovis al III-lea 675-676
     Dagobert al II-lea 676-679
Theuderic al III-lea 679-691
Clovis al IV-lea 691-695
Childebert al III-lea 695-711
Dagobert al III-lea 711-715
Chilperic al II-lea 715-720
  Clotaire al IV-lea 717-720
Theuderic IV 721-737
Childeric al III-lea 743-751

Chlothar I (numit și Clotaire sau Chloderic, supranumit le Vieux sau cel Bătrân) (497561), rege al francilor, a fost unul dintre fiii lui Clovis. s-a născut în jurul anului 497 la Soissons (astăzi în departamentul Aisne, Picardia, Franța).

La moartea tatălui său în 511, a primit, ca moștenire, orașul Soissons, unde și-a instalat capitala; orașele Laon, Noyon, Cambrai, și Maastricht; și cursul inferior al râului Meuse. El era însă foarte ambițios, și a căutat să își extindă stăpânirea.

El este responsabil de asasinarea copiilor fratelui său Chlodomer în 524, primind în schimb orașele Tours și Poitiers. A luat parte la mai multe expediții îndreptate împotriva Burgundiei și, după prăbușirea acestui regat în 534, a obținut Grenoble, Die, și unele orașe învecinate.

Când ostrogoții au cedat Provence francilor, el a primit orașele Orange, Carpentras, și Gap. În 531, a luptat împotriva thurengienilor împreună cu fratele său Theuderic I iar în 542, cu fratele său Childebert I împotriva vizigoților din Spania. La moartea nepotului său Theodebald în 555, Clotaire i-a anexat teritoriile. La moartea lui Childebert în 558 a devenit singurul rege al francilor.

A domnit și asupra a cea mai mare parte a Germaniei, a avut unele expediții în Saxonia, și, pentru un timp, a primit de la saxoni un tribut anual de 500 de vaci. Sfârșitul domniei sale a fost marcat de disenisuni interne, fiul său Chram ridicându-se împotriva lui în mai multe rânduri. Urmărindu-l pe Chram în Bretania unde se refugiase, Chlothar l-a închis împreună cu soția și copiii săi într-o casă de lemn căreia i-a dat foc. Copleșit de remușcări, a plecat la Tours pentru a cere iertarea la mormântul Sfântului Martin, și a murit la scurt timp după aceea.

Familia[modificare | modificare sursă]

Prima căsătorie a lui Chlothar a fost cu Guntheuc, văduva fratelui său Chlodomer, în jurul anului 524. Nu au avut copii.

A doua căsătorie a sa, în jurul anului 532, a fost cu Radegund, fiica lui Bertachar, Rege al Thuringiei, pe care îl învinseseră el și fratele său Theuderic. Ea a fost mai târziu canonizată. Nu au avut copii.

Cea de-a treia căsătorie a fost cu Ingund, cu care a avut cinci fii și o fiică:

Următoarea căsătorie a fost cu o soră a Ingundei, Aregund, cu care a avut un fiu:

Ultima sa soție a fost Chunsina (sau Chunsine), cu care a avut un fiu:

  • Chram, care a devenit dușmanul tatălui său, și a murit înaintea sa

Vezi și[modificare | modificare sursă]