Filip I al Franței

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Filip I al Franţei

Filip I (franceză Philippe I, 23 mai 1052 — 29 iulie 1108) — Regele Franței, a domnit între 1060-1108, reprezentant al dinastiei Capițienilor, fiul lui Henric I al Franței și a Annei de Kiev, fiica lui Iaroslav I cel Înțelept, Mare Cneaz al Kievului.

Origini[modificare | modificare sursă]

După moartea tatălui său, Henric I al Franței, în 1060, Filip a fost recunoscut ca rege al Franței. Fiind tânăr și lipsit de talentul de a conduce, a asistat la cel mai mare eveniment din mijlocul secolului - cucerirea Angliei de către William de Normandia, devenit William I al Angliei - vasalul său, fără să încerce să profite.

Simonia[modificare | modificare sursă]

Filip I câștiga foarte mult de pe seama investițiilor, însă papa Grigore al VII-lea i-a atras atenția la desfășurarea liberă a simoniei, care era considerată păcat capital. Papa nu putea să ia măsuri drastice, din cauza conflictului cu Împăratul Henric al IV-lea, interdictul cu care fusese amenințat regele nu a fost pus în practică și situația a rămas aceeași.

Excomunicarea[modificare | modificare sursă]

Filip însă nu a putut fugi de interdict, pronunțat în anul 1094, având ca motiv despărțirea regelui de prima sa soție, Berta, și căsătoria cu Bertrade, contesă de Anjou. În 1104 a promis că va întrerupe concubinajul cu Bertrada, fiind iertat, însă a continuat să trăiască cu ea. Din cauza interdictului, regele Filip nu a putut participa la prima cruciadă, inițiată Papa Urban al II-lea în anul 1095.

Descendenți.[modificare | modificare sursă]

Cu prima sa soție, Berta a avut 5 copii, dintre care:

  1. Ludovic al VI-lea al Franței (1081 - 1 august 1137), regele Franței din 1108;
  2. Constanța, căsătorită cu Boemund, principe al Antiohiei, unul din liderii primei cruciade.

Cu Bertrada a avut 4 copii.



Predecesor:
Henric I
Regele Franței
1060-1108

Succesor:
Ludovic VI