Sari la conținut

Ohrida: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Navighează interactiv prin istoric
← Diferența anterioarăDiferența următoare →
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
m Robot: Modificat categoria redirecționată Orașe din Macedonia în Orașe din Republica Macedonia
Creată prin traducerea paginii „Ohrid”
Linia 1: Linia 1:
{{Infocaseta Așezare}}
{{Infocaseta Așezare
| pushpin_map = North Macedonia
{{Pentru|satul cu același nume din [[regiunea Montana]], [[Bulgaria]]|Ohrid, Montana}}
| timezone = [[Central European Time|CET]]
'''Ohrida''' este un oraș din [[Republica Macedonia]].
| utc_offset = +1
| timezone_DST =
| utc_offset_DST =
| postal_code = 6000
| area_code = +389 046
| website = https://ohrid.com.mk/
}}
'''Ohrida''' (în {{Lang-mk|Охрид}}[[null|legătură=| Despre acest sunet ]] ) este un oraș din [[Macedonia de Nord]] și sediul comunei Ohrida. Este cel mai mare oraș de pe [[Lacul Ohrid|Lacul Ohrida]] și cel de[[Lista orașelor din Macedonia de Nord|-al optulea oraș]] din țară, care a avut peste 42.000 de locuitori la recensământul din 2002. Ohrida a avut odată 365 de biserici, câte una pentru fiecare zi a anului și a fost denumită „[[Ierusalimul]] [[Peninsula Balcanică|Balcanilor]]”.<ref name="Macedonian Spirit 2004, page 72">"The Mirror of the Macedonian Spirit, Zlate Petrovski, Sašo Talevski, Napredok, 2004, {{ISBN|978-9989-730-38-2}}, page 72: "... and Macedonia in the Cathedral Church St. Sofia in the Macedonian Jerusalem&nbsp;— Ohrid..."</ref><ref>{{Citat carte|nume=Biljana Vankovska|nume2=Hakan Wiberg|nume3=Wiberg Hakan|titlu=Between Past and Future: Civil-military Relations in the Post-communist Balkans|url=https://books.google.com/books?id=ygb-6afEakIC&pg=PA71|an=2003|editură=Bloomsbury Academic|isbn=978-1-86064-624-9|pagină=71}}</ref> Orașul are numeroase case pitorești și monumente, iar turismul este predominant. Este situat la sud-vest de capitala [[Skopje]] şi la vest de [[Resen, Republica Macedonia|Resen]] și [[Bitola]]. În 1979, respectiv în 1980, Ohrida și [[Lacul Ohrida]] au fost acceptate împreună ca [[Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO|locuri din Patrimoniul Mondial]], culturale și rezervații naturale, de către [[Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură|UNESCO]]. Ohrida este unul dintre cele doar 28 de situri care fac parte din [[Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO#M|patrimoniul mondial UNESCO,]] care sunt și culturale și rezervații naturale.<ref>[https://whc.unesco.org/en/list/99 Natural and Cultural Heritage of the Ohrid region]</ref>


== Nume ==
Orașul si lacul Ohrida au fost înscrise în anii 1979 și 1980 pe lista patrimoniului cultural mondial [[UNESCO]].
[[Fișier:Ohrid_by_night.jpg|stanga|miniatura| Ohrid noaptea. Numele antic al orașului a fost Lychnidos, ceea ce înseamnă probabil „oraș al luminii” ]]
În antichitate, orașul era cunoscut sub denumirea [[Limba greacă|greacă]] veche de Λυχνίς (''Lychnis'' ) și Λυχνιδός ( ''Lychnidos'' ) și în [[Limba latină|latină]] ca ''Lychnidus'',<ref name="DGRG">{{Cite DGRG|title=Lychnidus}}</ref><ref>[http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus%3Atext%3A1999.04.0062%3Aalphabetic+letter%3DL%3Aentry+group%3D11%3Aentry%3Dlychnidus-harpers Lychnĭdus],
Harry Thurston Peck, ''Harpers Dictionary of Classical Antiquities (1898)'', on Perseus</ref> însemnând probabil „oraș al luminii”, literalmente „o piatră prețioasă care emite lumină”,<ref>[http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus%3Atext%3A1999.04.0057%3Aentry%3Dluxni%2Fs λυχνίς], Henry George Liddell, Robert Scott, ''A Greek-English Lexicon'', on Perseus</ref> de la cuvântul λύχνος (''lychnos''), „lampă, lumină portabilă”.<ref>[http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus%3Atext%3A1999.04.0057%3Aentry%3Dlu%2Fxnos λύχνος], Henry George Liddell, Robert Scott, ''A Greek-English Lexicon'', on Perseus</ref> [[Polybius]], scriitor în [[secolul al II-lea î.Hr.]], s-a referit la oraș ca Λυχνίδιον - ''Lichnidion''. A devenit capitala [[Țaratul Bulgar|Primului Ţarat Bulgar]] în [[Evul Mediu Timpuriu|perioada medievală timpurie]] și a fost adesea menționată de scriitorii [[Imperiul Roman de Răsărit|bizantini]] ca ''Achrida'' (Ἄχριδα, Ὄχριδα sau Ἄχρις).<ref>[[Anna Komnene]], ''[[Alexiad]]'', 13; [[Cedrenus]], ''Synopsis historion'', vol. ii. p. 468, ed. Bonn; [[John VI Kantakouzenos]], ''History'', 2.21.</ref> În anul [[879]] d.Hr., orașul nu mai era numit Lychnidos, ci era numit ''Ohrid''.<ref>Evans, Thammy, ''Macedonia'', Bradt Travel Guides, 2012, p.173</ref><ref>{{Citat web|url=http://www.ohrid.com.mk/history/history.asp?ID=380|accessdate=23 January 2016|archiveurl=https://web.archive.org/web/20100626071127/http://www.ohrid.com.mk/history/history.asp?ID=380|lucrare=www.ohrid.com.mk|archivedate=26 June 2010|titlu=Ohrid Vacation, Travel, Tourism, Visit Ohrid - Official Web Site of the Municipality of Ohrid}}</ref> În [[limba macedoneană]] și în celelalte [[Limbi slave de sud|limbi slave de sus]], numele orașului este ''Ohrid'' (Охрид). În [[Limba albaneză|albaneză]], orașul este cunoscut sub numele de ''Oher'' sau ''Ohří'' și în greacă modernă ''Ochrida'' (Οχρίδα, Ωχρίδα) și ''Achrida'' (Αχρίδα).


== Vezi și ==
== Istorie ==
[[Fișier:Map_of_ancient_Epirus_and_environs_(English).svg|dreapta|miniatura| Distribuția orașelor în antichitate la granița Illiriei de sud cu grecii și tracii. ]]
* [[Listă de orașe din Macedonia]]
Primii locuitori ai celei mai largi regiuni din jurul lacului Ohrida au fost [[ Enchele |encheleii]], un trib [[Iliria|iliric]]<ref>[https://books.google.com/books?id=6GO3qtZGcRcC&pg=PA537&dq=Lychnidos+Enchelei&hl=bg#v=onepage&q=Lychnidos%20Enchelei&f=false Aufstieg und Niedergang der römischen Welt: Geschichte und Kultur Roms im Spiegel der neueren Forschung, Hildegard Temporini, Wolfgang Haase, Walter de Gruyter, 1983], {{ISBN|3-11-009525-4}}, p. 537</ref> și [[ Dassaretae |dexaroii]], un trib [[Grecia Antică|grecesc]] antic care a locuit în estul regiunii Lynkestis.<ref name="Hammond">{{Citat carte|prenume=NGL|nume=Hammond|titlu=Philip of Macedon|editură=Duckworth|locul-publicării=London, UK|an=1994}}</ref><ref>Crew, P. Mack. ''The Cambridge Ancient History - The Expansion of the Greek World, Eighth to Sixth Centuries B.C. Part 3: Volume 3'', p. 284.</ref> Conform săpăturilor recente, acesta era un oraș încă din perioada regelui [[Filip al II-lea al Macedoniei]].<ref name="recent">
* [[Locuri din patrimoniul mondial]]
{{Citat web|url=http://www.culture.in.mk/story.asp?id=12676|accessdate=13 October 2008|publisher=culture.in.mk|archiveurl=https://web.archive.org/web/20081202033839/http://www.culture.in.mk/story.asp?id=12676|archivedate=2 December 2008|titlu=Culture&nbsp;— Republic of Macedonia}}
==Legături externe==
</ref> Cetatea lui Samuil (Самуилова тврдина) a fost construită pe locul unei fortificații anterioare, datată din [[secolul al IV-lea î.Hr.]] În timpul cuceririlor romane, spre sfârșitul secolului al III-lea și începutul secolului al II- lea î.Hr., dexaroii și regiunea ''Dassaretia'' au fost menționate, precum și orașul antic grecesc Lychnidos (în [[Limba greacă|greacă]]: Λυχνιδός).<ref>Nigel M. Kennell, ''Ephebeia: a register of Greek cities with citizen training systems in the Hellenistic and Roman periods'', Weidmann, 2006</ref> Existența vechiului oraș locuit de enchelei, Lychnidos, este legată de [[Mitologia greacă|mitul grec]] al prințului [[Fenicia|fenician]] [[ Cadmus |Cadmus]] care, alungat din [[Teba]], în [[Prefectura Boeotia|Boeotia]], a fugit la enchelei unde ar fi fondat orașul Lychnidos <ref>[http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=urn:cts:greekLit:tlg7000.tlg001.perseus-grc2:7.697 Greek Anthology Book 7, § 7.697]</ref> pe țărmurile Lacul modern Ohrida.<ref>Wilkes, J. J. The Illyrians, 1992,{{ISBN|978-0-631-19807-9}}, Page 99:"... 99 victory would be theirs if they received Cadmus as king. After this had come about as foretold, Cadmus and Harmonia ruled over them and founded the towns of Bouthoe (Budva) and Lychnidus (Ohrid). ..."</ref> Lacul Ohrida, în antichitate ''Lacus Lychnitis'' (în greacă: Λυχνίτις), ale cărei ape albastre și extrem de transparente din antichitate au dat lacului numele său grecesc; încă se mai numea așa ocazional în Evul Mediu. Acesta a fost situat de-a lungul [[Drum roman|drumului roman]] ''[[Via Egnatia]]'', care a legat portul [[Marea Adriatică|adriatic]] Dyrrachion (actualul [[Durrës]]) cu Bizanțul. Săpăturile arheologice (de exemplu, basilica Polyconch din secolul al V-lea) dovedesc adoptarea timpurie a [[Creștinismul în Europa|creștinismului]] în zonă. Episcopii din Lychnidos au participat la mai multe concilii [[Ecumenism|ecumenice]].
* {{en icon}} [http://www.ohridinfo.com Ohrid Info & Tourism Portal]
* {{en icon}} [http://issuu.com/misho_yuzmeski/docs/the_pearls_of_ohrid The Pearls of Ohrid]
* [http://www.descopera.ro/travelling/3810145-ohrid-orasul-memoriei-macedonene Ohrid, orasul memoriei macedonene], 27 ianuarie 2009, Georgiana Fefea, ''Descoperă''
* [http://www.crestinortodox.ro/arta-bizantina/arta-bizantina-ix-xiii/sfanta-sofia-la-ohrid-67338.html Sfanta Sofia de la Ohrid], 5 iunie 2008, C. Delvoye, ''CrestinOrtodox.ro''


=== Evul Mediu ===
{{Informații bibliotecare}}
[[Fișier:Plaoshnikmosaic.JPG|stanga|miniatura| Mozaic de podea în basilica ]]
{{ciot-Republica Macedonia}}
[[Fișier:Ohrid_annunciation_icon.jpg|miniatura| ''Buna Vestire'' de la Ohrida, [[Icoană|icoan]]<nowiki/>ă din Biserica Sf. {{Ill|en|Clement din Ohrida|Clement of Ohrid}} din Orhida. ]]
[[Slavi de sud|Slavii de sud]] au început să ajungă în zonă în [[secolul al VI-lea]] d.Hr. La începutul secolului al VII-lea a fost colonizat de un trib slav cunoscut sub numele de [[ Berziti |berziti]]. [[Bulgarii]] au cucerit orașul în jurul anului [[840]].<ref>Dimitar Bechev, ''Historical Dictionary of the Republic of Macedonia'',
Historical Dictionaries of Europe, Scarecrow Press, 2009, {{ISBN|0810862956}}, p. xx.</ref> Numele ''Ohrida'' a apărut pentru prima dată în 879. [[Școala de litere de la Ohrid|Școala de litere de la Ohrida]] înființată în [[886]] de <nowiki><a typeof="mw:Transclusion" data-mw="{&amp;quot;parts&amp;quot;:[{&amp;quot;template&amp;quot;:{&amp;quot;target&amp;quot;:{&amp;quot;wt&amp;quot;:&amp;quot;Ill&amp;quot;,&amp;quot;href&amp;quot;:&amp;quot;./Format:Ill&amp;quot;},&amp;quot;params&amp;quot;:{&amp;quot;1&amp;quot;:{&amp;quot;wt&amp;quot;:&amp;quot;en&amp;quot;},&amp;quot;2&amp;quot;:{&amp;quot;wt&amp;quot;:&amp;quot;Clement din Ohrida&amp;quot;},&amp;quot;3&amp;quot;:{&amp;quot;wt&amp;quot;:&amp;quot;Clement of Ohrid&amp;quot;}},&amp;quot;i&amp;quot;:0}}]}"></a></nowiki> a devenit unul dintre cele două centre culturale majore ale Primului [[Ţarat]] Bulgar. Între [[990]] și [[1015]], Ohrida a fost capitala și fortăreața [[Țaratul Bulgar|Imperiului Bulgar]].<ref>''Old Hermit's Almanac'' by Edward Hays,1997,{{ISBN|978-0-939516-37-7}}, page 82: "... He sent word to Samuel, the ruler in the Bulgarian capital of Ohrid, that he was returning 15,000 of his prisoners of war. ..."</ref> În perioada [[990]] - [[1018]], Ohrida a fost și sediul [[Biserica Ortodoxă Bulgară|Patriarhiei Bulgariei]].<ref>Paul Robert Magocsi, ''Historical Atlas of Central Europe'', (University of Washington Press, 2002), 10.</ref> După recucerirea [[Imperiul Roman de Răsărit|bizantină]] a orașului în 1018 de către [[Vasile al II-lea]], [[Biserica Ortodoxă Bulgară|Patriarhia Bulgară]] a fost retrogradată ca [[Arhidieceză|Arhiepiscopia]] de Ohrida și a fost pusă sub autoritatea [[Patriarhia Ecumenică de Constantinopol|Patriarhului Ecumenic de Constantinopol]].


[[Cler|Clerul]] superior după 1018 a fost aproape invariabil grecesc, inclusiv în perioada dominației [[Imperiul Otoman|otomane]], până la abolirea arhiepiscopiei din [[1767]]. La începutul secolului al XVI-lea, arhiepiscopia a atins apogeul subordonând eparhiile [[Sofia|Sofiei]], [[Vidin|Vidinului]], [[Valahia|Valahiei]] și [[Moldova|Moldovei]], o parte a fostei patriarhii sârbe medievale din Peć (inclusiv Mănăstirea Patriarhală din Peć în sine) și chiar districtele ortodoxe din [[Italia]] ([[Apulia]], [[Calabria]] și [[Sicilia]]), [[Veneția]] și [[Dalmația]].

Ca [[Dieceză|oraș episcopal]], Ohrida a fost un centru cultural de mare importanță pentru Balcani. Aproape toate bisericile supraviețuitoare au fost construite de bizantini și de bulgari, restul datează din perioada scurtă de timp a stăpânirii sârbilor din [[Evul Mediu|Evul Mediu târziu]].<ref>UNESCO World heritage site for World heritage travellers, [http://www.worldheritagesite.org/sites/ohrid.html Ohrid region.]</ref>

[[Boemund de Taranto|Boemund]], conducând o armată italo-normandă din sudul Italiei, a cucerit orașul în 1083. Bizantinii l-au recucerit în 1085. În secolele al XIII-lea și al XIV-lea, orașul a trecut pe rând în stăpânirea [[Despotatul Epirului]], [[Țaratul Sârb|Ţaratul]] [[Bulgaria|Bulgar]], Imperiul Bizantin și [[Țaratul Sârb]], precum și al conducătorilor locali din [[Istoria Albaniei|Albania]]. La jumătatea secolului al XIII-lea Ohrida era unul dintre orașele conduse de Pal Gropa, un membru al familiei nobile Gropa din [[Albanezi|Albania]].<ref>{{Citat web|url=http://www.etd.ceu.hu/2009/mphlae01.pdf|nume=Lala|accessdate=3 February 2011|publisher=Central European University|first1=Etleva|last2=Gerhard Jaritz|year=2008|pagină=59|titlu=Regnum Albaniae and the Papal Curia}}</ref> În 1334, orașul a fost cucerit de [[Ștefan Uroș al IV-lea Dușan al Serbiei|Ștefan Uroš al IV-lea Dušan]] și încorporat în Ţaratul Sârb.<ref name="Dobson2000">{{Citat carte|nume=Dobson|prenume=Richard Barrie|titlu=Encyclopedia of the Middle Ages|url=https://books.google.com/books?id=om4olQhrE84C&pg=PA1044|data-accesării=19 April 2011|an=2000|editură=Editions du Cerf|isbn=978-1-57958-282-1|pagină=1044}}</ref> După moartea lui Dusan, orașul a trecut sub controlul lui Andrea Gropa, în timp ce după moartea sa, [[Marko Kralevici|prințul Marko]] l-a încorporat în [[Prilep|Regatul Prilepului]].<ref name="Soulis1984">{{Citat carte|nume=Soulis|prenume=George Christos|titlu=The Serbs and Byzantium during the reign of Tsar Stephen Dušan (1331-1355) and his successors|url=https://books.google.com/books?id=NXFpAAAAMAAJ&q=%22andrew+gropa%22&dq=%22andrew+gropa%22&hl=en&ei=5T2pTd7wLMLqOZfblckJ&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=1&ved=0CCcQ6AEwAA|data-accesării=16 April 2011|an=1984|editură=Dumbarton Oaks Library and Collection|isbn=978-0-88402-137-7|pagină=142}}</ref> La începutul anilor 1370, Marko a pierdut Ohrida care a fost preluată de Pal al II-lea de Gropa, un alt membru al familiei Gropa și a încercat fără succes să-l recupereze în 1375 cu ajutorul [[Imperiul Otoman|otomanilor]].<ref name="Tsvetkov1993">{{Citat carte|nume=Tsvetkov|prenume=Plamen S.|titlu=A history of the Balkans: a regional overview from a Bulgarian perspective|url=https://books.google.com/books?id=VR5pAAAAMAAJ|data-accesării=19 April 2011|an=1993|editură=EM Text|isbn=978-0-7734-1956-8|pagină=219}}</ref> În 1395, otomanii sub conducerea lui [[Baiazid I]] au cucerit orașul care a devenit sediul nou-înființatului Sangeac Ohrida. În 14-15 septembrie 1464, 12.000 de militari albanezi ai [[Liga de la Lezha|Ligii de la Lezha]] și 1.000 e militari ai [[Republica Venețiană|RepublicaiiVeneția]] au învins o forță otomană de 14.000 de oameni în apropierea orașului. Când [[Mahomed al II-lea]] a revenit din Albania după acțiunile sale împotriva lui [[Skanderbeg]] în 1466, l-a detronat pe Dorotheos, arhiepiscopul de Ohrida și l-a expatriat la [[Istanbul]] împreună cu funcționarii și boierii și un număr considerabil de cetățeni din Ohrida, probabil datorită activităților lor anti-otomane din timpul Revoltei lui [[Skanderbeg]] când mulți cetățeni din Ohrida, inclusiv Dorotheos și clerul său, au sprijinit Skanderbeg și lupta sa.<ref>{{Citation|last=Shukarova|first=Aneta|title=History of the Macedonian People|url=https://www.scribd.com/doc/66035878/History-of-The-Macedonian-People-ed-Todor-Chepreganov-Institute-of-National-History-Skopje-2008|page=133|year=2008|editor-last=Todor Chepreganov|place=Skopje|publisher=Institute of National History|isbn=9989-159-24-6|oclc=276645834|quote=deportation of the Archbishop of Ohrid, Dorotei, to Istanbul in 1466, to-gether with other clerks and bolyars who probably were expatriated be-cause of their anti Ottoman acts during the Skender-Bey’s rebellion.|access-date=26 December 2011|last2=Mitko B. Panov|last3=Dragi Georgiev|last4=Krste Bitovski|last5=Academician Ivan Katardžiev|last6=Vanche Stojchev|last7=Novica Veljanovski|last8=Todor Chepreganov|author-link5=Ivan Katardžiev}}</ref><ref>{{Citation|last=Srpsko arheološko društvo|title=Starinar|url=https://books.google.com/books?id=nIDjAAAAMAAJ|page=181|year=1951|place=Belgrade|publisher=Arheološki institut|language=Serbian|oclc=1586392|quote=После борби које је водио султан Мехмед против Скендербега 1466 године. Пошто је победио Скендербега, султан је, у повратку, преселио известан број грађана и свргнуо охридског архиепископа Доротеја. Очигледно је, да су бар извесни Охриђани покушали да се ослободе Турака и да су и да су помагали борбу Скендербега. Исто тако је јасно да је ову акцију помагао и охридски архиепископ Доротеј.}}</ref><ref>{{Citat carte|titlu=Balkan studies|an=1984|editură=Bulgarian Academy of Sciences|url=https://books.google.com/books?id=Uj9pAAAAMAAJ&q=skanderbeg+ohrid+archbishop&dq=skanderbeg+ohrid+archbishop&hl=en&sa=X&ei=7uoKT8nlFIHN4QT1g9WNCA&redir_esc=y|nume=Institut za balkanistika|data-accesării=9 January 2012|pagină=71|citat=Mehmed II moved considerable number of prominent Ohrid families. The cause for that was the worsening of the relations between Ottoman authorities and Ohrid archbishopic... were in favor of helping the struggle of Albanian people}}</ref>

=== Perioada modernă ===
[[Fișier:Robevihouse.JPG|dreapta|miniatura| Casa bogatei familii Robevi . ]]
Populația creștină a scăzut în primele secole de stăpânire otomană. În 1664 erau doar 142 de case creștine. Situația s-a schimbat în secolul al XVIII-lea, când Ohrida a devenit un centru comercial important pe o [[Via Egnatia|cale comercială]] importantă. La sfârșitul acestui secol a avut în jur de cinci mii de locuitori. Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea și în prima parte a secolului al XIX-lea, regiunea Ohrida, ca și alte părți ale Turciei Europene, a fost o pată fierbinte de tulburări. În [[secolul al XIX-lea]], regiunea Ohrida a devenit parte a Pașalâcului Scutari, condus de familia Bushati. <ref name="Iseni2008">{{Citat carte|nume=Iseni|prenume=Bashkim|titlu=La Question Nationale En Europe Du Sud-Est: Genese, Emergence Et Developpement de L'Identite Nationale Albanaise Au Kosovo Et En Macedoine|url=https://books.google.com/books?id=gAdlqwCm_9sC&pg=PA120|data-accesării=23 December 2010|an=2008|editură=Peter Lang|isbn=978-3-03911-320-0|pagină=120}}</ref> După ce populația creștină a episcopiei de la Ohrida a votat în 1874 un plebiscit în favoarea aderării la Exarhatul Bulgariei (97%), [[Exarhat|Exarhatul]] a preluat controlul zonei.<ref>[http://www.promacedonia.org/pp_ht/pp_ht_4.html Църква и църковен живот в Македония, Петър Петров, Христо Темелски, Македонски Научен Институт, София, 2003 г.]</ref> În 1889, potrivit unori cercetări franceze, orașul a avut 2.500-3.000 de case și aproximativ 12.000 de persoane, dintre care 2/3 erau [[bulgari]] și [[Vlahi|vlahi,]] iar restul 1/3 erau musulmani albanofoni cu 20-25 de familii grecești slavofone.<ref>G. A. Mano, Résumé géographique de la Grèce et de la Turquie d’Europe, «Collection des Résumés géographiques», Paris 1826, t. 5, p. 545.</ref> Conform statisticilor adunate de Vasil Kanchov în 1900, orașul Ohrida a fost locuit de 8000 de bulgari, 5000 de turci, 500 de albanezi musulmani, 300 de albanezi creștini, 460 de [[vlahi]] și 600 de rromi.<ref>Vasil Kanchov (1900). ''[http://www.promacedonia.org/vk/vk_2_39.htm Macedonia: Ethnography and Statistics]''. Sofia. p. 252.</ref> Înainte de 1912, Ohrida era un centru orășenesc care se învecina cu [[Sangeac|Sangeacul]] [[Bitola|Manastir]] din Vilaietul Manastir (în prezent [[Bitola]]). Orașul a rămas sub stăpânirea otomană până la 29 noiembrie 1912, când armata sârbă a preluat controlul orașului în timpul [[Războaiele Balcanice|războaielor balcanice]] și ulterior l-a făcut capitala districtului Ohrida. În Ohrida, forțele sârbe au omorât 150 de bulgari și un grup de 500 de oameni format din albanezi și turci.<ref name="Kramer138">{{Citat carte|nume=Kramer|prenume=Alan|titlu=Dynamic of destruction: Culture and Mass killing in the First World War|an=2008|editură=Oxford University Press|isbn=9780191580116|url=https://books.google.com.au/books?id=6Gbgs1XFKTcC&printsec=frontcover&dq=Dynamic+of+Destruction:+Culture+and+Mass+Killing+in+the+First+World+War&hl=en&sa=X&ved=0ahUKEwjJgsj0_uLmAhVi8HMBHZwWC-MQ6AEIKDAA#v=onepage&q=albanians&f=false|pagini=138|ref=harv}}</ref> În septembrie 1913, conducătorii locali albanezi și pro-bulgari ai IMRO ([[Organizația Revoluționară Internă Macedoneană]]) s-au revoltat împotriva [[Regatul Serbiei|Regatului Serbiei]]. A fost ocupat de [[Regatul Bulgariei]] între 1915 și 1918 în timpul [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]].

În timpul [[Regatul Iugoslaviei|Regatului Iugoslaviei,]] Ohrida a continuat să fie un district independent (''Охридског округа'') (1918-1922), apoi a devenit o parte a Oblastului Bitola (1920-1929), iar apoi din 1929 până în 1941, Ohrida a făcut parte din [[Banovina Vardar]]. A fost ocupat din nou de [[Bulgaria]] între 1941 și 1944 în timpul [[Al Doilea Război Mondial|celui de-al doilea război mondial]].

În perioada [[Republica Socialistă Federativă Iugoslavia|R.S.F. Iugoslave,]] Ohrida a fost sediul comunei Ohrida (Општина Охрид). Din 1991, orașul a făcut parte din [[Republica Macedonia]], de la 12 februarie 2019 din Republica [[Macedonia de Nord]].

La 20 noiembrie 1993, zborul 110 Avioimpex s-a prăbușit lângă Ohrida, ucigând toate cele 116 persoane la bord. Este cea mai mortală catastrofă aviatică care a avut loc în Macedonia de Nord.<ref>{{Citat web|url=https://aviation-safety.net/database/record.php?id=19931120-1|nume=Ranter|accessdate=2019-10-25|first1=Harro|lucrare=aviation-safety.net|titlu=ASN Aircraft accident Yakovlev Yak-42D RA-42390 Ohrid Airport (OHD)}}</ref>

== Geografie și climă ==
Ohrida este situat în partea de sud-vest a Macedoniei de Nord, pe malul [[Lacul Ohrida|lacului Ohrida]], la o altitudine de 695 metri [[Metri deasupra nivelului mării|deasupra nivelului mării]].

Ohrida are un [[Climă mediteraneană|climat mediteranean cu vară caldă]] ([[Clasificarea climatică Köppen|clasificarea Köppen]]: '''Csb'''), se învecinează cu un [[Climat temperat-oceanic|climat oceanic]] ([[clasificarea climatică Köppen]]: '''Cfb''' ) moderat de altitudinea sa, deoarece temperatura medie a celei mai calde luni este de peste {{Conversie|22|°C|1}} și în fiecare lună de vară primește mai puțin de {{Conversie|40|mm|in}} de precipitații. Cea mai rece lună este ianuarie, cu temperatura medie {{Conversie|2.5|°C|1}} sau într-un interval cuprins între {{Conversie|6.2|°C|1}} și {{Conversie|-1.5|°C|1}}. Cea mai caldă lună este august cu o medie într-un interval cuprins între {{Conversie|27.7|°C|0}} - {{Conversie|14.2|°C|1}}. Cea mai ploioasă lună este noiembrie, care înregistrează în medie {{Conversie|90.5|mm|1}} de ploaie. Lunile de vară din iunie, iulie și august primesc cea mai mică cantitate de ploaie, în jur de {{Conversie|30|mm|1}}. Temperatura minimă absolută este {{Conversie|-17.8|°C|1}} și maximă este {{Conversie|38.5|°C|1}} .

== Date demografice ==
[[Fișier:Vista_de_Ohrid,_Macedonia,_2014-04-17,_DD_02.JPG|dreapta|miniatura| Ohrida ]]
În urma recensământului din 2002, orașul Ohrida a avut 42.033 de locuitori, iar componența etnică a fost următoarea:<ref name="Statistical Office">[http://www.stat.gov.mk/Publikacii/knigaX.pdf Macedonian census, language and religion]</ref>

* [[Macedoneni]], 33791 (80,4%)
* [[Albanezi]], 2.959 (7,0%)
* [[Turci]], 2.256 (5,4%)
* Alții, 3.027 (7,2%)

Limbile materne ale locuitorilor orașului au fost următoarele:

* [[Macedoneană]], 34,910 (83,1%)
* [[Albaneză]], 3.957 (9,4%)
* [[Turcă]], 2.226 (5,3%)
* Altele, 1.017 (2.4%)

Compoziția religioasă a orașului a fost următoarea:

* Creștini [[ortodocși]], 33987 (80,9%)
* [[Musulmani]], 7.599 (18.1%)
* Altele, 447 (1,1%)

Cei mai vechi locuitori din Ohrida sunt câteva familii care locuiesc în cartierul Varoš.<ref name="Wlodzimierz104105">{{Citat carte|nume=Włodzimierz|prenume=Pianka|titlu=Toponomastikata na Ohridsko-Prespanskiot bazen|an=1970|editură=Institut za makedonski jazik "Krste Misirkov"|url=https://books.google.com/books?id=7ELRAAAAMAAJ|pagini=104–105|ref=harv}} "Најстари староседелци во градот се неколкуте старински родови во Варош. Другите Македонци се доселени од селата покрај Охридското Езеро, од Коселска Долина, Струшко Поле, Дримкол, Дерарца, Малесија, Кичевско и други краишта од Западна Македонија. По 1949 год. се доселени и повеќе семејства од Егејска Македонија. Турците се населени овде во год. 1451-81. Има и доста турцизирани Албанци (од Елбасанско, Драч, Улцињ). Албанците инаку се дојдени во градот од околните села на југ и запад од Охридското Езеро. Има и православни Албанци дојдени од Поградец, Лин, Черава и Пискупија во II пол. на XIX век. Власите се доселувале најпрво од Москополе (од 1778 год.), Каваја (крајот на XVIII век), Мизакија, Елбасан и Ланга во Мокра (сред. на XIX век), од Г. Белица и Маловишта (Битолско) кон крајот на минатиот век. Доста голем дел од нив се иселиле во Трст, Одеса и Букурешт. Циганите се доселени од Поградечко, зборуваат албански (тоскиски).... Циганите веројатно се определиле како Шиптари или Турци."</ref> Alți macedoneni s-au stabilit în Ohrida și provin din satele din regiunile Kosel, Struga, Drimkol, Debarca, Malesija și Kičevo și din alte zone din sudul Macedoniei. În 1949, alte familii din Macedonia Egee s-au stabilit în Ohrida.

Prezența comunității turcești datează din așezarea lor în Ohrida în perioada 1451–81.<ref name="Wlodzimierz104105">{{Citat carte|nume=Włodzimierz|prenume=Pianka|titlu=Toponomastikata na Ohridsko-Prespanskiot bazen|an=1970|editură=Institut za makedonski jazik "Krste Misirkov"|url=https://books.google.com/books?id=7ELRAAAAMAAJ|pagini=104–105|ref=harv}} "Најстари староседелци во градот се неколкуте старински родови во Варош. Другите Македонци се доселени од селата покрај Охридското Езеро, од Коселска Долина, Струшко Поле, Дримкол, Дерарца, Малесија, Кичевско и други краишта од Западна Македонија. По 1949 год. се доселени и повеќе семејства од Егејска Македонија. Турците се населени овде во год. 1451-81. Има и доста турцизирани Албанци (од Елбасанско, Драч, Улцињ). Албанците инаку се дојдени во градот од околните села на југ и запад од Охридското Езеро. Има и православни Албанци дојдени од Поградец, Лин, Черава и Пискупија во II пол. на XIX век. Власите се доселувале најпрво од Москополе (од 1778 год.), Каваја (крајот на XVIII век), Мизакија, Елбасан и Ланга во Мокра (сред. на XIX век), од Г. Белица и Маловишта (Битолско) кон крајот на минатиот век. Доста голем дел од нив се иселиле во Трст, Одеса и Букурешт. Циганите се доселени од Поградечко, зборуваат албански (тоскиски).... Циганите веројатно се определиле како Шиптари или Турци."</ref> Toți turcii din satul [[ Pestani |Peštani]] după ce şi-au vândut proprietățile și terenurile s-au mutat în Ohrida până în 1920 și astăzi acele puține familii sunt cunoscute sub numele de ''Peștanlı''.<ref name="Wrocławski74">{{Citat carte|nume=Wrocławski|prenume=Krzysztof|titlu=Македонскиот народен раскажувач Димо Стенкоски|an=1979|editură=Институт за фолклор|url=https://books.google.com/books?id=a2_YAAAAMAAJ&dq=%D0%9F%D0%B5%D1%88%D1%82%D0%B0%D0%BD%D0%B8+%D0%A2%D1%83%D1%80%D1%86%D0%B8&focus=searchwithinvolume&q=%D0%90%D0%BB%D0%B1%D0%B0%D0%BD%D1%86%D0%B8+|pagini=74|ref=harv}} "Денеска во Охридско живеат неколку турски семејства познати како Пештанлии. Тие се, имено, преселници од селото. По 1920 год. нема во Пештани „Турци" староседелци. Напуштајќи го селото, муслиманите ги продале куќите и полињата."</ref>

Albanezii din Ohrida provin din sate albaneze situate în zonele de vest și de sud ale lacului Ohrida.<ref name="Wlodzimierz104105">{{Citat carte|nume=Włodzimierz|prenume=Pianka|titlu=Toponomastikata na Ohridsko-Prespanskiot bazen|an=1970|editură=Institut za makedonski jazik "Krste Misirkov"|url=https://books.google.com/books?id=7ELRAAAAMAAJ|pagini=104–105|ref=harv}} "Најстари староседелци во градот се неколкуте старински родови во Варош. Другите Македонци се доселени од селата покрај Охридското Езеро, од Коселска Долина, Струшко Поле, Дримкол, Дерарца, Малесија, Кичевско и други краишта од Западна Македонија. По 1949 год. се доселени и повеќе семејства од Егејска Македонија. Турците се населени овде во год. 1451-81. Има и доста турцизирани Албанци (од Елбасанско, Драч, Улцињ). Албанците инаку се дојдени во градот од околните села на југ и запад од Охридското Езеро. Има и православни Албанци дојдени од Поградец, Лин, Черава и Пискупија во II пол. на XIX век. Власите се доселувале најпрво од Москополе (од 1778 год.), Каваја (крајот на XVIII век), Мизакија, Елбасан и Ланга во Мокра (сред. на XIX век), од Г. Белица и Маловишта (Битолско) кон крајот на минатиот век. Доста голем дел од нив се иселиле во Трст, Одеса и Букурешт. Циганите се доселени од Поградечко, зборуваат албански (тоскиски).... Циганите веројатно се определиле како Шиптари или Турци."</ref> Există numeroşi albanezi turcificaţi în Ohrida, care provin din orașele [[Elbasan]], [[Durrës]] și [[Ulcinj]]. Albanezii ortodocși s-au stabilit la Ohrida în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și provin din [[Pogradec]], Lin, Çërravë și Peshkëpi.

Populația rromă locală din Ohridă provine din Podgradec și vorbește [[Dialectul Tosk|dialectul]] sudic [[Dialectul Tosk|Tosk albanez]].<ref name="Wlodzimierz104105">{{Citat carte|nume=Włodzimierz|prenume=Pianka|titlu=Toponomastikata na Ohridsko-Prespanskiot bazen|an=1970|editură=Institut za makedonski jazik "Krste Misirkov"|url=https://books.google.com/books?id=7ELRAAAAMAAJ|pagini=104–105|ref=harv}} "Најстари староседелци во градот се неколкуте старински родови во Варош. Другите Македонци се доселени од селата покрај Охридското Езеро, од Коселска Долина, Струшко Поле, Дримкол, Дерарца, Малесија, Кичевско и други краишта од Западна Македонија. По 1949 год. се доселени и повеќе семејства од Егејска Македонија. Турците се населени овде во год. 1451-81. Има и доста турцизирани Албанци (од Елбасанско, Драч, Улцињ). Албанците инаку се дојдени во градот од околните села на југ и запад од Охридското Езеро. Има и православни Албанци дојдени од Поградец, Лин, Черава и Пискупија во II пол. на XIX век. Власите се доселувале најпрво од Москополе (од 1778 год.), Каваја (крајот на XVIII век), Мизакија, Елбасан и Ланга во Мокра (сред. на XIX век), од Г. Белица и Маловишта (Битолско) кон крајот на минатиот век. Доста голем дел од нив се иселиле во Трст, Одеса и Букурешт. Циганите се доселени од Поградечко, зборуваат албански (тоскиски).... Циганите веројатно се определиле како Шиптари или Турци."</ref> În ultimele decenii ale secolului XX, unii rromi musulmani vorbitori de albaneză din satele Krani și Nakolec au migrat în Ohrida.<ref name="Sugarman910">{{Citat carte|nume=Sugarman|prenume=Jane|titlu=Engendering song: Singing and subjectivity at Prespa Albanian weddings|an=1997|editură=University of Chicago Press|isbn=9780226779720|url=https://books.google.com/books?hl=en&lr=&id=x41vWj_ESu8C&oi=fnd&pg=PR9&dq=jane+sugarman&ots=R8riBcXLHu&sig=mTeK54zsjfZlyIzB6a8wn_OzdPk#v=snippet&q=Roma&f=false|pagini=9–10|ref=harv}}</ref> În recensămintele iugoslave, rromii albanofoni din Ohrida s-au declarat mai ales albanezi. Pe măsură ce tensiunile dintre albanezi și stat au crescut în ceea ce privește numărul comunității și drepturile sociopolitice, identitatea rromilor a fost politizată și contestată începând cu anii 1990. Rromii albanofoni din Ohrida au refuzat identificarea lor ca ''albanezi'' văzând-o ca o urmare a albanizării (sau să fie numiți ''țigani'') și, cu încurajarea cercurilor macedonene, se referă acum la sine ca ''[[Ashkali|egiptenii]]'' ai căror strămoși au migrat din [[Egiptul Antic|Egipt]] cu multe secole în urmă. Rromii albanofoni din Ohrida au considerat limba albaneză ca un [[idiom]] al zonei unde locuiesc și nu ca pe o limbă maternă. Rromii de [[Limba turcă|limbă turcă]] care locuiesc în Ohrida, în perioada iugoslavă s-au declarat mai ales turci, în timp ce în Macedonia independentă se identifică ca [[egipteni]]. <ref name="Duijzings195200203218">{{Citat carte|nume=Duijzings|prenume=Ger|capitol=The Making of Egyptians in Kosovo and Macedonia|nume-editor=Govers|prenume-editor=Cora|nume-editor2=Vermeulen|prenume-editor2=Hans|titlu=The politics of ethnic consciousness|an=1997|editură=Palgrave Macmillan|isbn=9781349646739|url=https://books.google.com/books?hl=en&lr=&id=zJsYDAAAQBAJ&oi=fnd&pg=PA194&dq=ohrid+egyptians+albanian&ots=ttsHHzH32F&sig=qTnfD9bJGAfpuuTwY4lLxsEHGCI#v=onepage&q=ohrid%20egyptians%20albanian&f=false|pagini=195, 200–203, 218|ref=harv}}</ref>

Cea mai timpurie prezență a populației [[Aromâni|aromânești]] în Ohrida datează din 1778, când a venit din [[Moscopole|Voskopojë]] ([[Moscopole]]), apoi din [[Kavaja]] (la sfârșitul secolului XVIII), din regiunea Myzeqe, Elbasan, Llëngë și Mokër (la mijlocul sec. XIX) și, de asemenea, de la Gorna Belica și [[Muloviște]] (la sfârșitul secolului XIX). O mare parte din populația aromână din Ohrid a emigrat în [[Triest]], [[Odesa]] și la [[București]].<ref name="Wlodzimierz104105">{{Citat carte|nume=Włodzimierz|prenume=Pianka|titlu=Toponomastikata na Ohridsko-Prespanskiot bazen|an=1970|editură=Institut za makedonski jazik "Krste Misirkov"|url=https://books.google.com/books?id=7ELRAAAAMAAJ|pagini=104–105|ref=harv}} "Најстари староседелци во градот се неколкуте старински родови во Варош. Другите Македонци се доселени од селата покрај Охридското Езеро, од Коселска Долина, Струшко Поле, Дримкол, Дерарца, Малесија, Кичевско и други краишта од Западна Македонија. По 1949 год. се доселени и повеќе семејства од Егејска Македонија. Турците се населени овде во год. 1451-81. Има и доста турцизирани Албанци (од Елбасанско, Драч, Улцињ). Албанците инаку се дојдени во градот од околните села на југ и запад од Охридското Езеро. Има и православни Албанци дојдени од Поградец, Лин, Черава и Пискупија во II пол. на XIX век. Власите се доселувале најпрво од Москополе (од 1778 год.), Каваја (крајот на XVIII век), Мизакија, Елбасан и Ланга во Мокра (сред. на XIX век), од Г. Белица и Маловишта (Битолско) кон крајот на минатиот век. Доста голем дел од нив се иселиле во Трст, Одеса и Букурешт. Циганите се доселени од Поградечко, зборуваат албански (тоскиски).... Циганите веројатно се определиле како Шиптари или Турци."</ref> {{Imagine mare|Panorama of Ohrid.jpg|1100px|Panorama orașului Ohrida}}

== Obiective principale ==
Există o legendă susținută de observațiile călătorului otoman din secolul al XVII-lea, [[Evliya Çelebi|Evliya Çelebi,]] care a spus că în oraş se găseau 365 de capele în limitele sale, una pentru fiecare zi a anului. Astăzi acest număr este semnificativ mai mic.

* Biserica Sf. Sofia
* Biserica Sfinții Clement și Panteleimon
* Biserica Sf. Ioan din Kaneo
* Biserica Sf. Gheorghe
* Biserica Sf. Zaum <ref>{{Citat web|url=http://www.ohrid.org.mk/eng/crkvi/sv_bogorod_z.htm|date=18 November 2017|titlu=Health care Locations and Information in Ohrid, Europe - ohrid}}</ref>
* Galeria Icoanelor din Ohrida
* Mănăstirea Sfântul Naum
* Biserica Sf. Petka
* Biserica Sf. Ștefan
* Vestigii ale [[Bazilică|bazilicelor]] din perioada timpurie-creștină, de ex Bazilica Sf. Erasmus (secolul al IV-lea)
* Casa familiei Robevi, muzeu de arheologie
* Teatrul Antic din Ohrida
* Biserica Sf. Vrači, cu fresce din secolul al XIV-lea. O icoană din secolul 14 din biserică este reprezentată pe [[Avers|aversul]] bancnotei de1000 [[Denar macedonean|denari]], emisă în 1996 și 2003.

Pe lângă faptul că este un centru sfânt al regiunii, este și o sursă de cunoaștere și de alfabetizare pan-slavă. Mănăstirea restaurată de la Plaošnik a fost de fapt una dintre cele mai vechi universități din lumea occidentală, datând înainte de secolul al X-lea.

La Ohrid se află, de asemenea, Vila Biljana, care servește ca reședință oficială a președintelui Macedoniei de Nord.
[[Fișier:StPaultheApostleAirport-2.jpg|stanga|miniatura| Aeroportul „Sfântul Apostol Pavel” din Ohrida ]]
Există un aeroport internațional în apropiere, Aeroportul Ohrida (acum cunoscut sub numele de „Aeroportul [[Sfântul Apostol Pavel]]”), care este deschis tot anul.

Până în 1966, Ohrida a fost legată de [[Skopje]] prin linia Ohrida, o [[cale ferată]] cu [[ecartament îngust]] (de 600  mm) cu o lungime de {{Conversie|167|km}} .

== Sport ==
[[ FK Ohrid |GFK Ohrid Lihnidos]] este o echipă de [[fotbal]] care joacă pe stadionul SRC Biljanini Izvori din oraș. În sezonul 2016–17, a jucat într-o divizie de fotbal de nivelul trei a Macedoniei.

RK Ohrid este o echipă de [[handbal]] care joacă pe arena Biljanini Izvori Sports Hall, cu o capacitate de 3.500 de louri. În sezonul 2016–17, a jucat în Super Liga de handbal macedonean, care este principala competiție inernă.

Maratonul de înot de la Ohrida este o competiție internațională de înot în apă deschisă, care are loc în apele lacului Ohrida. Înotătorii trebuie să înoate {{Conversie|30|km|0}} de la mănăstirea Saint Naum până la portul Ohrida.

== Evenimente recurente ==

* Festivalul de Vară Ohrida, festival anual de teatru și muzică din iulie până în august
* Festivalul Corului Ohrida, festival internațional de [[cor]] la sfârșitul lunii august
* ''Festivalul balcanic de cântece și dansuri populare'', festival anual de muzică populară și dans folcloric la începutul lunii iulie
* ''Festivalul de muzică balcanică'', ''festival de'' muzică din august în care participă muzicieni din întreaga peninsulă balcanică
* Ohrid Fest (Охридски Трубадури), festival de muzică din august la care participă muzicieni din întreaga peninsulă balcanică. Acest festival este organizat timp de patru zile, care sunt împărțite în
** Noaptea debutanților
** Noaptea populară,
** Noapte muzicii Pop
** Noaptea internațională.
* Premiul Mondial al Umanismului al Academiei de [[Umanism]] din Ohrida, creat de Jordan Plevnes
* Reuniuni de artă și științifice (Охридска научна и уметничка визита), desfășurate în Casa Uranija-MANU, Ohrida de către academia macedoneană de științe și arte

== Relații internaționale ==

=== Orașe gemene - orașe surori ===
Ohrida este [[Orașe înfrățite|înfrățit]] cu:
{| class="wikitable"
|
* {{Flagicon|MNE}} [[Budva]], Montenegro
* {{Flagicon|CRO}} [[Trogir]], Croatia
* {{Flagicon|PRC}} [[Dalian]], China
* {{Flagicon|NED}} [[Katwijk]], Netherlands
* {{Flagicon|SRB}} [[Kragujevac]], Serbia<ref name="Kragujevac Twinning">{{Citat web|url=http://www.kragujevac.rs/Gradovi_prijatelji-59-1|accessdate=21 February 2009|publisher=[[copyright{{!}}]]2009 Information service of Kragujevac City|titlu=Kragujevac Twin Cities}}</ref>
* {{Flagicon|ALB}} [[Pogradec]], Albania
* {{Flagicon|GRE}} [[Patras]], Greece
* {{Flagicon|SVN}} [[Piran]], Slovenia
* {{Flagicon|BUL}} [[Plovdiv]], Bulgaria
* {{Flagicon|RUS}} [[Podolsk]], Russia<ref name="Podolsk twinnings">{{Citat web|url=https://translate.google.com/translate?sourceid=navclient&hl=en&u=http%3a%2f%2fadmpodolsk.ru%2findex.php%3fcategoryid%3d126|accessdate=29 April 2010|publisher=Translate.google.com|titlu=Podolsk sister cities}}</ref>
* {{Flagicon|AUS}} [[ Queanbeyan |Queanbeyan]], Australia
|
* {{Flagicon|TUR}} [[ Safranbolu |Safranbolu]], Turkey
* {{Flagicon|KOR}} [[ Seongnam |Seongnam]], South Korea
* {{Flagicon|ALB}} [[Tirana|Tiranë]], Albania
* {{Flagicon|BUL}} [[Veliko Tărnovo|Veliko Tarnovo]], Bulgaria
* {{Flagicon|CRO}} [[Vinkovci]], Croatia
* {{Flagicon|CAN}} [[Windsor, Ontario|Windsor]], Canada
* {{Flagicon|AUS}} [[Wollongong]], Australia
* {{Flagicon|TUR}} [[Yalova]], Turkey
* {{Flagicon|UKR}} [[Ialta|Yalta]], Ukraine
* {{Flagicon|SRB}} [[Zemun]], Serbia
|}

== Referințe ==
{{Listănote|30em
}}

== Surse ==

* {{Catholic|wstitle=Achrida}}

== Legături externe ==

* {{commonscatinline}}
* {{Wikivoyage-inline}}
* {{Siteoficial|http://www.ohrid.gov.mk}}
* [http://visitohrid.com.mk visitohrid.com.mk]
* "Ochrida"  . Encyclopædia Britannica (ediția a 11-a). 1911.
** [http://www.descopera.ro/travelling/3810145-ohrid-orasul-memoriei-macedonene Ohrida, orasul memoriei macedonene], 27 ianuarie 2009, Georgiana Fefea, ''Descoperă''
** [http://www.crestinortodox.ro/arta-bizantina/arta-bizantina-ix-xiii/sfanta-sofia-la-ohrid-67338.html Sfanta Sofia de la Ohrida], 5 iunie 2008, C. Delvoye, ''CrestinOrtodox.ro''{{Informații bibliotecare}}

[[Categorie:Patrimoniul mondial în Macedonia]]
[[Categorie:Orașe din Republica Macedonia]]
[[Categorie:Orașe din Republica Macedonia]]
[[Categorie:Webarchive template wayback links]]
[[Categorie:Patrimoniul mondial în Republica Macedonia]]
[[Categorie:Patrimoniul mondial în Republica Macedonia]]

Versiunea de la 5 mai 2020 12:29

Ohrida
Охрид
—  oraș  —

Drapel
Drapel		Stemă
Stemă
Coordonate: 41°07′01″N 20°48′07″E ({{PAGENAME}}) / 41.116944444444°N 20.801944444444°E
Țară Macedonia de Nord
Comună[*]​ Comuna Ohrida[*]​
Guvernare
 - PrimarNikola Bakracheski[*]​
Suprafață
 - Total389,93 km²
Altitudine695 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total38.818 locuitori
Fus orarCET (+1)
Cod poștal6000
Prefix telefonic+389 046
Localități înfrățite
 - 17 orașe înfrățitelistă
Prezență online
https://ohrid.com.mk/
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ohrida (în macedoneană Охридlegătură=| Despre acest sunet ) este un oraș din Macedonia de Nord și sediul comunei Ohrida. Este cel mai mare oraș de pe Lacul Ohrida și cel de-al optulea oraș din țară, care a avut peste 42.000 de locuitori la recensământul din 2002. Ohrida a avut odată 365 de biserici, câte una pentru fiecare zi a anului și a fost denumită „Ierusalimul Balcanilor”.[1][2] Orașul are numeroase case pitorești și monumente, iar turismul este predominant. Este situat la sud-vest de capitala Skopje şi la vest de Resen și Bitola. În 1979, respectiv în 1980, Ohrida și Lacul Ohrida au fost acceptate împreună ca locuri din Patrimoniul Mondial, culturale și rezervații naturale, de către UNESCO. Ohrida este unul dintre cele doar 28 de situri care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO, care sunt și culturale și rezervații naturale.[3]

Nume

Ohrid noaptea. Numele antic al orașului a fost Lychnidos, ceea ce înseamnă probabil „oraș al luminii”

În antichitate, orașul era cunoscut sub denumirea greacă veche de Λυχνίς (Lychnis ) și Λυχνιδός ( Lychnidos ) și în latină ca Lychnidus,[4][5] însemnând probabil „oraș al luminii”, literalmente „o piatră prețioasă care emite lumină”,[6] de la cuvântul λύχνος (lychnos), „lampă, lumină portabilă”.[7] Polybius, scriitor în secolul al II-lea î.Hr., s-a referit la oraș ca Λυχνίδιον - Lichnidion. A devenit capitala Primului Ţarat Bulgar în perioada medievală timpurie și a fost adesea menționată de scriitorii bizantini ca Achrida (Ἄχριδα, Ὄχριδα sau Ἄχρις).[8] În anul 879 d.Hr., orașul nu mai era numit Lychnidos, ci era numit Ohrid.[9][10] În limba macedoneană și în celelalte limbi slave de sus, numele orașului este Ohrid (Охрид). În albaneză, orașul este cunoscut sub numele de Oher sau Ohří și în greacă modernă Ochrida (Οχρίδα, Ωχρίδα) și Achrida (Αχρίδα).

Istorie

Distribuția orașelor în antichitate la granița Illiriei de sud cu grecii și tracii.

Primii locuitori ai celei mai largi regiuni din jurul lacului Ohrida au fost encheleii, un trib iliric[11] și dexaroii, un trib grecesc antic care a locuit în estul regiunii Lynkestis.[12][13] Conform săpăturilor recente, acesta era un oraș încă din perioada regelui Filip al II-lea al Macedoniei.[14] Cetatea lui Samuil (Самуилова тврдина) a fost construită pe locul unei fortificații anterioare, datată din secolul al IV-lea î.Hr. În timpul cuceririlor romane, spre sfârșitul secolului al III-lea și începutul secolului al II- lea î.Hr., dexaroii și regiunea Dassaretia au fost menționate, precum și orașul antic grecesc Lychnidos (în greacă: Λυχνιδός).[15] Existența vechiului oraș locuit de enchelei, Lychnidos, este legată de mitul grec al prințului fenician Cadmus care, alungat din Teba, în Boeotia, a fugit la enchelei unde ar fi fondat orașul Lychnidos [16] pe țărmurile Lacul modern Ohrida.[17] Lacul Ohrida, în antichitate Lacus Lychnitis (în greacă: Λυχνίτις), ale cărei ape albastre și extrem de transparente din antichitate au dat lacului numele său grecesc; încă se mai numea așa ocazional în Evul Mediu. Acesta a fost situat de-a lungul drumului roman Via Egnatia, care a legat portul adriatic Dyrrachion (actualul Durrës) cu Bizanțul. Săpăturile arheologice (de exemplu, basilica Polyconch din secolul al V-lea) dovedesc adoptarea timpurie a creștinismului în zonă. Episcopii din Lychnidos au participat la mai multe concilii ecumenice.

Evul Mediu

Mozaic de podea în basilica
Buna Vestire de la Ohrida, icoană din Biserica Sf. Clement din Ohrida din Orhida.

Slavii de sud au început să ajungă în zonă în secolul al VI-lea d.Hr. La începutul secolului al VII-lea a fost colonizat de un trib slav cunoscut sub numele de berziti. Bulgarii au cucerit orașul în jurul anului 840.[18] Numele Ohrida a apărut pentru prima dată în 879. Școala de litere de la Ohrida înființată în 886 de <a typeof="mw:Transclusion" data-mw="{&quot;parts&quot;:[{&quot;template&quot;:{&quot;target&quot;:{&quot;wt&quot;:&quot;Ill&quot;,&quot;href&quot;:&quot;./Format:Ill&quot;},&quot;params&quot;:{&quot;1&quot;:{&quot;wt&quot;:&quot;en&quot;},&quot;2&quot;:{&quot;wt&quot;:&quot;Clement din Ohrida&quot;},&quot;3&quot;:{&quot;wt&quot;:&quot;Clement of Ohrid&quot;}},&quot;i&quot;:0}}]}"></a> a devenit unul dintre cele două centre culturale majore ale Primului Ţarat Bulgar. Între 990 și 1015, Ohrida a fost capitala și fortăreața Imperiului Bulgar.[19] În perioada 990 - 1018, Ohrida a fost și sediul Patriarhiei Bulgariei.[20] După recucerirea bizantină a orașului în 1018 de către Vasile al II-lea, Patriarhia Bulgară a fost retrogradată ca Arhiepiscopia de Ohrida și a fost pusă sub autoritatea Patriarhului Ecumenic de Constantinopol.

Clerul superior după 1018 a fost aproape invariabil grecesc, inclusiv în perioada dominației otomane, până la abolirea arhiepiscopiei din 1767. La începutul secolului al XVI-lea, arhiepiscopia a atins apogeul subordonând eparhiile Sofiei, Vidinului, Valahiei și Moldovei, o parte a fostei patriarhii sârbe medievale din Peć (inclusiv Mănăstirea Patriarhală din Peć în sine) și chiar districtele ortodoxe din Italia (Apulia, Calabria și Sicilia), Veneția și Dalmația.

Ca oraș episcopal, Ohrida a fost un centru cultural de mare importanță pentru Balcani. Aproape toate bisericile supraviețuitoare au fost construite de bizantini și de bulgari, restul datează din perioada scurtă de timp a stăpânirii sârbilor din Evul Mediu târziu.[21]

Boemund, conducând o armată italo-normandă din sudul Italiei, a cucerit orașul în 1083. Bizantinii l-au recucerit în 1085. În secolele al XIII-lea și al XIV-lea, orașul a trecut pe rând în stăpânirea Despotatul Epirului, Ţaratul Bulgar, Imperiul Bizantin și Țaratul Sârb, precum și al conducătorilor locali din Albania. La jumătatea secolului al XIII-lea Ohrida era unul dintre orașele conduse de Pal Gropa, un membru al familiei nobile Gropa din Albania.[22] În 1334, orașul a fost cucerit de Ștefan Uroš al IV-lea Dušan și încorporat în Ţaratul Sârb.[23] După moartea lui Dusan, orașul a trecut sub controlul lui Andrea Gropa, în timp ce după moartea sa, prințul Marko l-a încorporat în Regatul Prilepului.[24] La începutul anilor 1370, Marko a pierdut Ohrida care a fost preluată de Pal al II-lea de Gropa, un alt membru al familiei Gropa și a încercat fără succes să-l recupereze în 1375 cu ajutorul otomanilor.[25] În 1395, otomanii sub conducerea lui Baiazid I au cucerit orașul care a devenit sediul nou-înființatului Sangeac Ohrida. În 14-15 septembrie 1464, 12.000 de militari albanezi ai Ligii de la Lezha și 1.000 e militari ai RepublicaiiVeneția au învins o forță otomană de 14.000 de oameni în apropierea orașului. Când Mahomed al II-lea a revenit din Albania după acțiunile sale împotriva lui Skanderbeg în 1466, l-a detronat pe Dorotheos, arhiepiscopul de Ohrida și l-a expatriat la Istanbul împreună cu funcționarii și boierii și un număr considerabil de cetățeni din Ohrida, probabil datorită activităților lor anti-otomane din timpul Revoltei lui Skanderbeg când mulți cetățeni din Ohrida, inclusiv Dorotheos și clerul său, au sprijinit Skanderbeg și lupta sa.[26][27][28]

Perioada modernă

Casa bogatei familii Robevi .

Populația creștină a scăzut în primele secole de stăpânire otomană. În 1664 erau doar 142 de case creștine. Situația s-a schimbat în secolul al XVIII-lea, când Ohrida a devenit un centru comercial important pe o cale comercială importantă. La sfârșitul acestui secol a avut în jur de cinci mii de locuitori. Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea și în prima parte a secolului al XIX-lea, regiunea Ohrida, ca și alte părți ale Turciei Europene, a fost o pată fierbinte de tulburări. În secolul al XIX-lea, regiunea Ohrida a devenit parte a Pașalâcului Scutari, condus de familia Bushati. [29] După ce populația creștină a episcopiei de la Ohrida a votat în 1874 un plebiscit în favoarea aderării la Exarhatul Bulgariei (97%), Exarhatul a preluat controlul zonei.[30] În 1889, potrivit unori cercetări franceze, orașul a avut 2.500-3.000 de case și aproximativ 12.000 de persoane, dintre care 2/3 erau bulgari și vlahi, iar restul 1/3 erau musulmani albanofoni cu 20-25 de familii grecești slavofone.[31] Conform statisticilor adunate de Vasil Kanchov în 1900, orașul Ohrida a fost locuit de 8000 de bulgari, 5000 de turci, 500 de albanezi musulmani, 300 de albanezi creștini, 460 de vlahi și 600 de rromi.[32] Înainte de 1912, Ohrida era un centru orășenesc care se învecina cu Sangeacul Manastir din Vilaietul Manastir (în prezent Bitola). Orașul a rămas sub stăpânirea otomană până la 29 noiembrie 1912, când armata sârbă a preluat controlul orașului în timpul războaielor balcanice și ulterior l-a făcut capitala districtului Ohrida. În Ohrida, forțele sârbe au omorât 150 de bulgari și un grup de 500 de oameni format din albanezi și turci.[33] În septembrie 1913, conducătorii locali albanezi și pro-bulgari ai IMRO (Organizația Revoluționară Internă Macedoneană) s-au revoltat împotriva Regatului Serbiei. A fost ocupat de Regatul Bulgariei între 1915 și 1918 în timpul Primului Război Mondial.

În timpul Regatului Iugoslaviei, Ohrida a continuat să fie un district independent (Охридског округа) (1918-1922), apoi a devenit o parte a Oblastului Bitola (1920-1929), iar apoi din 1929 până în 1941, Ohrida a făcut parte din Banovina Vardar. A fost ocupat din nou de Bulgaria între 1941 și 1944 în timpul celui de-al doilea război mondial.

În perioada R.S.F. Iugoslave, Ohrida a fost sediul comunei Ohrida (Општина Охрид). Din 1991, orașul a făcut parte din Republica Macedonia, de la 12 februarie 2019 din Republica Macedonia de Nord.

La 20 noiembrie 1993, zborul 110 Avioimpex s-a prăbușit lângă Ohrida, ucigând toate cele 116 persoane la bord. Este cea mai mortală catastrofă aviatică care a avut loc în Macedonia de Nord.[34]

Geografie și climă

Ohrida este situat în partea de sud-vest a Macedoniei de Nord, pe malul lacului Ohrida, la o altitudine de 695 metri deasupra nivelului mării.

Ohrida are un climat mediteranean cu vară caldă (clasificarea Köppen: Csb), se învecinează cu un climat oceanic (clasificarea climatică Köppen: Cfb ) moderat de altitudinea sa, deoarece temperatura medie a celei mai calde luni este de peste 22 °C (71,6 °F) și în fiecare lună de vară primește mai puțin de 40 millimetrui (1,6 in) de precipitații. Cea mai rece lună este ianuarie, cu temperatura medie 2,5 °C (36,5 °F) sau într-un interval cuprins între 6,2 °C (43,2 °F) și −1,5 °C (29,3 °F). Cea mai caldă lună este august cu o medie într-un interval cuprins între 27,7 °C (82 °F) - 14,2 °C (57,6 °F). Cea mai ploioasă lună este noiembrie, care înregistrează în medie 90,5 millimetrui (3,6 in) de ploaie. Lunile de vară din iunie, iulie și august primesc cea mai mică cantitate de ploaie, în jur de 30 millimetrui (1,2 in). Temperatura minimă absolută este −17,8 °C (0,0 °F) și maximă este 38,5 °C (101,3 °F) .

Date demografice

Ohrida

În urma recensământului din 2002, orașul Ohrida a avut 42.033 de locuitori, iar componența etnică a fost următoarea:[35]

Limbile materne ale locuitorilor orașului au fost următoarele:

Compoziția religioasă a orașului a fost următoarea:

Cei mai vechi locuitori din Ohrida sunt câteva familii care locuiesc în cartierul Varoš.[36] Alți macedoneni s-au stabilit în Ohrida și provin din satele din regiunile Kosel, Struga, Drimkol, Debarca, Malesija și Kičevo și din alte zone din sudul Macedoniei. În 1949, alte familii din Macedonia Egee s-au stabilit în Ohrida.

Prezența comunității turcești datează din așezarea lor în Ohrida în perioada 1451–81.[36] Toți turcii din satul Peštani după ce şi-au vândut proprietățile și terenurile s-au mutat în Ohrida până în 1920 și astăzi acele puține familii sunt cunoscute sub numele de Peștanlı.[37]

Albanezii din Ohrida provin din sate albaneze situate în zonele de vest și de sud ale lacului Ohrida.[36] Există numeroşi albanezi turcificaţi în Ohrida, care provin din orașele Elbasan, Durrës și Ulcinj. Albanezii ortodocși s-au stabilit la Ohrida în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și provin din Pogradec, Lin, Çërravë și Peshkëpi.

Populația rromă locală din Ohridă provine din Podgradec și vorbește dialectul sudic Tosk albanez.[36] În ultimele decenii ale secolului XX, unii rromi musulmani vorbitori de albaneză din satele Krani și Nakolec au migrat în Ohrida.[38] În recensămintele iugoslave, rromii albanofoni din Ohrida s-au declarat mai ales albanezi. Pe măsură ce tensiunile dintre albanezi și stat au crescut în ceea ce privește numărul comunității și drepturile sociopolitice, identitatea rromilor a fost politizată și contestată începând cu anii 1990. Rromii albanofoni din Ohrida au refuzat identificarea lor ca albanezi văzând-o ca o urmare a albanizării (sau să fie numiți țigani) și, cu încurajarea cercurilor macedonene, se referă acum la sine ca egiptenii ai căror strămoși au migrat din Egipt cu multe secole în urmă. Rromii albanofoni din Ohrida au considerat limba albaneză ca un idiom al zonei unde locuiesc și nu ca pe o limbă maternă. Rromii de limbă turcă care locuiesc în Ohrida, în perioada iugoslavă s-au declarat mai ales turci, în timp ce în Macedonia independentă se identifică ca egipteni. [39]

Cea mai timpurie prezență a populației aromânești în Ohrida datează din 1778, când a venit din Voskopojë (Moscopole), apoi din Kavaja (la sfârșitul secolului XVIII), din regiunea Myzeqe, Elbasan, Llëngë și Mokër (la mijlocul sec. XIX) și, de asemenea, de la Gorna Belica și Muloviște (la sfârșitul secolului XIX). O mare parte din populația aromână din Ohrid a emigrat în Triest, Odesa și la București.[36]

Panorama orașului Ohrida

Obiective principale

Există o legendă susținută de observațiile călătorului otoman din secolul al XVII-lea, Evliya Çelebi, care a spus că în oraş se găseau 365 de capele în limitele sale, una pentru fiecare zi a anului. Astăzi acest număr este semnificativ mai mic.

  • Biserica Sf. Sofia
  • Biserica Sfinții Clement și Panteleimon
  • Biserica Sf. Ioan din Kaneo
  • Biserica Sf. Gheorghe
  • Biserica Sf. Zaum [40]
  • Galeria Icoanelor din Ohrida
  • Mănăstirea Sfântul Naum
  • Biserica Sf. Petka
  • Biserica Sf. Ștefan
  • Vestigii ale bazilicelor din perioada timpurie-creștină, de ex Bazilica Sf. Erasmus (secolul al IV-lea)
  • Casa familiei Robevi, muzeu de arheologie
  • Teatrul Antic din Ohrida
  • Biserica Sf. Vrači, cu fresce din secolul al XIV-lea. O icoană din secolul 14 din biserică este reprezentată pe aversul bancnotei de1000 denari, emisă în 1996 și 2003.

Pe lângă faptul că este un centru sfânt al regiunii, este și o sursă de cunoaștere și de alfabetizare pan-slavă. Mănăstirea restaurată de la Plaošnik a fost de fapt una dintre cele mai vechi universități din lumea occidentală, datând înainte de secolul al X-lea.

La Ohrid se află, de asemenea, Vila Biljana, care servește ca reședință oficială a președintelui Macedoniei de Nord.

Aeroportul „Sfântul Apostol Pavel” din Ohrida

Există un aeroport internațional în apropiere, Aeroportul Ohrida (acum cunoscut sub numele de „Aeroportul Sfântul Apostol Pavel”), care este deschis tot anul.

Până în 1966, Ohrida a fost legată de Skopje prin linia Ohrida, o cale ferată cu ecartament îngust (de 600  mm) cu o lungime de 167 kilometri (104 mi) .

Sport

GFK Ohrid Lihnidos este o echipă de fotbal care joacă pe stadionul SRC Biljanini Izvori din oraș. În sezonul 2016–17, a jucat într-o divizie de fotbal de nivelul trei a Macedoniei.

RK Ohrid este o echipă de handbal care joacă pe arena Biljanini Izvori Sports Hall, cu o capacitate de 3.500 de louri. În sezonul 2016–17, a jucat în Super Liga de handbal macedonean, care este principala competiție inernă.

Maratonul de înot de la Ohrida este o competiție internațională de înot în apă deschisă, care are loc în apele lacului Ohrida. Înotătorii trebuie să înoate 30 kilometri (19 mi) de la mănăstirea Saint Naum până la portul Ohrida.

Evenimente recurente

  • Festivalul de Vară Ohrida, festival anual de teatru și muzică din iulie până în august
  • Festivalul Corului Ohrida, festival internațional de cor la sfârșitul lunii august
  • Festivalul balcanic de cântece și dansuri populare, festival anual de muzică populară și dans folcloric la începutul lunii iulie
  • Festivalul de muzică balcanică, festival de muzică din august în care participă muzicieni din întreaga peninsulă balcanică
  • Ohrid Fest (Охридски Трубадури), festival de muzică din august la care participă muzicieni din întreaga peninsulă balcanică. Acest festival este organizat timp de patru zile, care sunt împărțite în
    • Noaptea debutanților
    • Noaptea populară,
    • Noapte muzicii Pop
    • Noaptea internațională.
  • Premiul Mondial al Umanismului al Academiei de Umanism din Ohrida, creat de Jordan Plevnes
  • Reuniuni de artă și științifice (Охридска научна и уметничка визита), desfășurate în Casa Uranija-MANU, Ohrida de către academia macedoneană de științe și arte

Relații internaționale

Orașe gemene - orașe surori

Ohrida este înfrățit cu:

Referințe

  1. ^ "The Mirror of the Macedonian Spirit, Zlate Petrovski, Sašo Talevski, Napredok, 2004, ISBN: 978-9989-730-38-2, page 72: "... and Macedonia in the Cathedral Church St. Sofia in the Macedonian Jerusalem — Ohrid..."
  2. ^ Biljana Vankovska; Hakan Wiberg; Wiberg Hakan (). Between Past and Future: Civil-military Relations in the Post-communist Balkans. Bloomsbury Academic. p. 71. ISBN 978-1-86064-624-9. 
  3. ^ Natural and Cultural Heritage of the Ohrid region
  4. ^  Smith, William, ed. (). „Lychnidus”. Dictionary of Greek and Roman Geography. Londra: John Murray. 
  5. ^ Lychnĭdus, Harry Thurston Peck, Harpers Dictionary of Classical Antiquities (1898), on Perseus
  6. ^ λυχνίς, Henry George Liddell, Robert Scott, A Greek-English Lexicon, on Perseus
  7. ^ λύχνος, Henry George Liddell, Robert Scott, A Greek-English Lexicon, on Perseus
  8. ^ Anna Komnene, Alexiad, 13; Cedrenus, Synopsis historion, vol. ii. p. 468, ed. Bonn; John VI Kantakouzenos, History, 2.21.
  9. ^ Evans, Thammy, Macedonia, Bradt Travel Guides, 2012, p.173
  10. ^ „Ohrid Vacation, Travel, Tourism, Visit Ohrid - Official Web Site of the Municipality of Ohrid”. www.ohrid.com.mk. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ Aufstieg und Niedergang der römischen Welt: Geschichte und Kultur Roms im Spiegel der neueren Forschung, Hildegard Temporini, Wolfgang Haase, Walter de Gruyter, 1983, ISBN: 3-11-009525-4, p. 537
  12. ^ Hammond, NGL (). Philip of Macedon. London, UK: Duckworth. 
  13. ^ Crew, P. Mack. The Cambridge Ancient History - The Expansion of the Greek World, Eighth to Sixth Centuries B.C. Part 3: Volume 3, p. 284.
  14. ^ „Culture — Republic of Macedonia”. culture.in.mk. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ Nigel M. Kennell, Ephebeia: a register of Greek cities with citizen training systems in the Hellenistic and Roman periods, Weidmann, 2006
  16. ^ Greek Anthology Book 7, § 7.697
  17. ^ Wilkes, J. J. The Illyrians, 1992,ISBN: 978-0-631-19807-9, Page 99:"... 99 victory would be theirs if they received Cadmus as king. After this had come about as foretold, Cadmus and Harmonia ruled over them and founded the towns of Bouthoe (Budva) and Lychnidus (Ohrid). ..."
  18. ^ Dimitar Bechev, Historical Dictionary of the Republic of Macedonia, Historical Dictionaries of Europe, Scarecrow Press, 2009, ISBN: 0810862956, p. xx.
  19. ^ Old Hermit's Almanac by Edward Hays,1997,ISBN: 978-0-939516-37-7, page 82: "... He sent word to Samuel, the ruler in the Bulgarian capital of Ohrid, that he was returning 15,000 of his prisoners of war. ..."
  20. ^ Paul Robert Magocsi, Historical Atlas of Central Europe, (University of Washington Press, 2002), 10.
  21. ^ UNESCO World heritage site for World heritage travellers, Ohrid region.
  22. ^ Lala, Etleva; Gerhard Jaritz (). „Regnum Albaniae and the Papal Curia” (PDF). Central European University. p. 59. Accesat în . 
  23. ^ Dobson, Richard Barrie (). Encyclopedia of the Middle Ages. Editions du Cerf. p. 1044. ISBN 978-1-57958-282-1. Accesat în . 
  24. ^ Soulis, George Christos (). The Serbs and Byzantium during the reign of Tsar Stephen Dušan (1331-1355) and his successors. Dumbarton Oaks Library and Collection. p. 142. ISBN 978-0-88402-137-7. Accesat în . 
  25. ^ Tsvetkov, Plamen S. (). A history of the Balkans: a regional overview from a Bulgarian perspective. EM Text. p. 219. ISBN 978-0-7734-1956-8. Accesat în . 
  26. ^ Shukarova, Aneta; Mitko B. Panov; Dragi Georgiev; Krste Bitovski; Academician Ivan Katardžiev; Vanche Stojchev; Novica Veljanovski; Todor Chepreganov (), Todor Chepreganov, ed., History of the Macedonian People, Skopje: Institute of National History, p. 133, ISBN 9989-159-24-6, OCLC 276645834, accesat în , deportation of the Archbishop of Ohrid, Dorotei, to Istanbul in 1466, to-gether with other clerks and bolyars who probably were expatriated be-cause of their anti Ottoman acts during the Skender-Bey’s rebellion. 
  27. ^ Srpsko arheološko društvo (), Starinar (în Serbian), Belgrade: Arheološki institut, p. 181, OCLC 1586392, После борби које је водио султан Мехмед против Скендербега 1466 године. Пошто је победио Скендербега, султан је, у повратку, преселио известан број грађана и свргнуо охридског архиепископа Доротеја. Очигледно је, да су бар извесни Охриђани покушали да се ослободе Турака и да су и да су помагали борбу Скендербега. Исто тако је јасно да је ову акцију помагао и охридски архиепископ Доротеј. 
  28. ^ Institut za balkanistika (). Balkan studies. Bulgarian Academy of Sciences. p. 71. Accesat în . Mehmed II moved considerable number of prominent Ohrid families. The cause for that was the worsening of the relations between Ottoman authorities and Ohrid archbishopic... were in favor of helping the struggle of Albanian people 
  29. ^ Iseni, Bashkim (). La Question Nationale En Europe Du Sud-Est: Genese, Emergence Et Developpement de L'Identite Nationale Albanaise Au Kosovo Et En Macedoine. Peter Lang. p. 120. ISBN 978-3-03911-320-0. Accesat în . 
  30. ^ Църква и църковен живот в Македония, Петър Петров, Христо Темелски, Македонски Научен Институт, София, 2003 г.
  31. ^ G. A. Mano, Résumé géographique de la Grèce et de la Turquie d’Europe, «Collection des Résumés géographiques», Paris 1826, t. 5, p. 545.
  32. ^ Vasil Kanchov (1900). Macedonia: Ethnography and Statistics. Sofia. p. 252.
  33. ^ Kramer, Alan (). Dynamic of destruction: Culture and Mass killing in the First World War. Oxford University Press. p. 138. ISBN 9780191580116. 
  34. ^ Ranter, Harro. „ASN Aircraft accident Yakovlev Yak-42D RA-42390 Ohrid Airport (OHD)”. aviation-safety.net. Accesat în . 
  35. ^ Macedonian census, language and religion
  36. ^ a b c d e Włodzimierz, Pianka (). Toponomastikata na Ohridsko-Prespanskiot bazen. Institut za makedonski jazik "Krste Misirkov". pp. 104–105.  "Најстари староседелци во градот се неколкуте старински родови во Варош. Другите Македонци се доселени од селата покрај Охридското Езеро, од Коселска Долина, Струшко Поле, Дримкол, Дерарца, Малесија, Кичевско и други краишта од Западна Македонија. По 1949 год. се доселени и повеќе семејства од Егејска Македонија. Турците се населени овде во год. 1451-81. Има и доста турцизирани Албанци (од Елбасанско, Драч, Улцињ). Албанците инаку се дојдени во градот од околните села на југ и запад од Охридското Езеро. Има и православни Албанци дојдени од Поградец, Лин, Черава и Пискупија во II пол. на XIX век. Власите се доселувале најпрво од Москополе (од 1778 год.), Каваја (крајот на XVIII век), Мизакија, Елбасан и Ланга во Мокра (сред. на XIX век), од Г. Белица и Маловишта (Битолско) кон крајот на минатиот век. Доста голем дел од нив се иселиле во Трст, Одеса и Букурешт. Циганите се доселени од Поградечко, зборуваат албански (тоскиски).... Циганите веројатно се определиле како Шиптари или Турци."
  37. ^ Wrocławski, Krzysztof (). Македонскиот народен раскажувач Димо Стенкоски. Институт за фолклор. p. 74.  "Денеска во Охридско живеат неколку турски семејства познати како Пештанлии. Тие се, имено, преселници од селото. По 1920 год. нема во Пештани „Турци" староседелци. Напуштајќи го селото, муслиманите ги продале куќите и полињата."
  38. ^ Sugarman, Jane (). Engendering song: Singing and subjectivity at Prespa Albanian weddings. University of Chicago Press. pp. 9–10. ISBN 9780226779720. 
  39. ^ Duijzings, Ger (). „The Making of Egyptians in Kosovo and Macedonia”. În Govers, Cora; Vermeulen, Hans. The politics of ethnic consciousness. Palgrave Macmillan. pp. 195, 200–203, 218. ISBN 9781349646739. 
  40. ^ „Health care Locations and Information in Ohrid, Europe - ohrid”. . 
  41. ^ „Kragujevac Twin Cities”. [[copyright|]]2009 Information service of Kragujevac City. Accesat în . 
  42. ^ „Podolsk sister cities”. Translate.google.com. Accesat în . 

Surse

Legături externe

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ohrida&oldid=13403815