Teorie juridică feministă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Teoria juridică feministă, cunoscută și sub numele de jurisprudență feministă, se bazează pe convingerea că legea a jucat un rol fundamental în modelul istoric de subordonare a femeii.[1] Proiectul teoriei juridice feministe are două laturi. În primul rând, jurisprudența feministă încearcă să explice modul în care legea a contribut inițial la statutul inferior al femeii. În al doilea rând, teoria feministă în domeniul juridic vizează schimbarea statutului femeii prin reconsiderarea legilor și a felului în care acestea se raportează la gen.[2]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Termenul jurisprudență feministă a fost inventat la sfârșitul anilor 1970 de către Ann C. Scales în timp ce planifica o petrecere și o conferință care au avut loc în 1978, pentru a sărbători cea de-a douăzeci și cincea aniversare a primei femei care a absolvit Facultatea de Drept la Harvard.[3] Termenul a fost publicat pentru prima dată în 1978, în primul număr al revistei „Harvard Women's Law Journal".[4]

În 1984 Martha Fineman a fondat Proiectul „Feminismul și Proiectul Teoriei Juridice"  la Universitatea din Wisconsin în cadrul Facultății de Drept pentru a explora relațiile dintre teoria feministă, practică și lege, un proiect care a avut ulterior un rol determinant în dezvoltarea teoriei juridice feministe.[5]

Principalele abordări[modificare | modificare sursă]

Printre abordările din domeniul jurisprudenței feministe se numără:

Fiecare model oferă o perspectivă diferită privind mecanismele juridice care contribuie la subordonarea femeii și oferă o metoda diferită pentru a schimba abordările juridice în funcție de gen.

Modelul liberal[modificare | modificare sursă]

Modelul liberal funcționează din interiorul  paradigmei juridice liberale și cuprinde în general valorile liberale și abordarea bazată pe drepturile legii, deși se confruntă cu modul în care cadrul liberal a funcționat în practică. Acest model se concentrează pe asigurarea faptului că femeile dispun de o adevărată egalitate, inclusiv rasială, de orientare sexuală și de gen — spre deosebire de egalitatea nominală oferită de multe ori într-un cadru tradițional liberal — și urmărește să realizeze acest lucru fie printr-o aplicare pe deplin a valorilor liberale în experiențele femeilor, fie prin revizuirea categoriilor liberale care iau genul în considerare. De exemplu, când femeilor de culoare le este pus la dispoziție doar ajutor juridic atunci când pledoaria este împotriva rasei sau sexului.[6]

Modelul sexist[modificare | modificare sursă]

Teoria subliniază importanța discriminării sexuale și susține că această discriminare nu ar trebui să fie acoperită de lege, ci ar trebui să fie luată în considerare de către aceasta. Numai prin luarea în considerare a diferențelor legea poate să ofere măsuri reparatorii adecvate pentru situația femeilor, metodele fiind diferite de cele aplicate în cazul bărbaților.[7] Teoria genului este în opoziție directă cu caracterul identic al judecății ce susține că similaritatea dintre femei și bărbați ar trebui evidențiată. La asemănarea feministă, folosirea diferențelor dintre femei și bărbați în încercarea de a acumula mai multe drepturi este ineficientă și pune accentul pe caracteristicile femeilor care au împiedicat obținerea egalității cu bărbații.

Modelul dominanței[modificare | modificare sursă]

Modelul respinge feminismul liberal și vede sistemul juridic ca pe un mecanism de perpetuare a dominației masculine. El se alătură astfel, unor ramuri critice ale teoriei juridice, care iau în considerare potențialul legii de a acționa ca un instrument de dominație. Această teorie este caracterizată prin dominația femeii de către bărbat, dar vorbește și despre alte grupuri discriminate, spre exemplu populația de transsexuali cărora nu le este adesea oferită asistență juridică. De asemenea, orice femeie albă primește o reprezentare juridică mai bună spre deosebire de grupurile minoritare.[8]

În contextul temei despre dominație propus de Catharine MacKinnon, sexualitatea este esențială dominației.[9] MacKinnon susține că sexualitatea femeilor este construită la nivel social de către dominația masculină iar dominația sexuala asupra femeilor de către bărbați constituie în general o sursă principală a subordonării la nivel social a femeilor.

Modelul anti-esențialist [modificare | modificare sursă]

Feminiștii din tabăra care susțin feminismul postmodernist au analizat în detaliu noțiunile de obiectivitate și neutralitate, susținând că fiecare perspectivă are un loc prestabilit din punct de vedere social. Critici anti-esențialiști și intersecționaliști ai feministelor au contestat ideea că poate exista vreo voce universală femeilor și au criticat feminiștii, așa cum s-a întâmplat în feminismul negru, pentru a-și baza activitatea implicit pe experiențele femeilor albe heterosexuale de clasă mijlocie. Proiectul anti-esențialist și intersecționalist a reprezentat explorarea modurilor în care rasa, clasa socială, orientarea sexuală și alte axe ale subordonării interacționează cu genul, și a dezvăluit presupunerile dăunătoare implicite care au fost adesea folosite în teoria feministă. Acest model prezintă desființarea treptată a feminismului alb și al primului val feminist, și despre construirea efectivă a egalității de șanse pentru toți, indiferent de gen, rasă, orientare sexuală, clasă socială, sau de handicap.[10]

Savanți recunoscuți[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Fineman, Martha A. „Feminist Legal Theory” (PDF). Journal of Gender, Social Policy and the Law. 13 (1): 13–32. Accesat în . 
  2. ^ Scales, Ann (). Legal Feminism: Activism, Lawyering, and legal Theory. New York: University Press. 
  3. ^ Cain, Patricia A. (). „Feminist Jurisprudence: Grounding the Theories”. Berkley Journal of Gender, Law & Justice. 4: 193. 
  4. ^ Feminist Jurisprudence. Connection.ebscohost.com (1991-11-18). Retrieved on 2015-05-17.
  5. ^ „Feminism and Legal Theory Project | Emory University School of Law | Atlanta, GA”. Emory University School of Law (în engleză). Accesat în . 
  6. ^ Crenshaw, Kimberle (). „Demarginalizing the Intersection of Race and Sex: A Black Feminist Critique of Antidiscrimination Doctrine, Feminist Theory and Antiracist Politics”. University of Chicago Legal Forum. 1989: 149. 
  7. ^ Law, , Berkeley Journal of Gender (). „Difference, Dominance, Differences: Feminist Theory, Equality, and the Law”. Berkeley Journal of Gender, Law & Justice (în engleză). 5 (1). doi:10.15779/Z388C4M. ISSN 1933-1045. 
  8. ^ Spade, Dean (). „Be Professional”. Harvard Journal of Law & Gender: 5. 
  9. ^ Baer, Judith A. (). Our Lives Before the Law: Constructing a Feminist Jurisprudence. Princeton University Press. p. 27. 
  10. ^ Warner, J Cali. Proposal: the alignment of oppressed groups as post-Modern development. 2016.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Baer, Judith A. Our Lives Before the Law: Constructing a Feminist Jurisprudence. Princeton University Press, 2001.
  • Berkeley Journal of Gender Law, Difference, Dominance, Differences: Feminist Theory, Equality, and the Law, 5 Berkeley Women's L.J. 214 (1990). Available at: h p://scholarship.law.berkeley.edu/bglj/vol5/iss1/8
  • Cain, Patricia A. “Feminist Jurisprudence: Grounding the Theories.” Berkeley Journal of Gender, Law & Justice, vol. 4, no. 2, Sept. 2013, Accessed 3 Oct. 2017.
  • Crenshaw, Kimberle () "Demarginalizing the Intersection of Race and Sex: A Black Feminist Critique of Antidiscrimination Doctrine, Feminist eory and Antiracist Politics," University of Chicago Legal Forum: Vol. 1989: Iss. 1, Article 8. Available at: h p://chicagounbound.uchicago.edu/uclf/vol1989/iss1/8
  • “Feminism and Legal Theory Project | Emory University School of Law | Atlanta, GA.” Emory University School of Law, law.emory.edu/faculty-and-scholarship/centers/feminism-and-legal-theory-project.html. Accessed 2 Oct. 2017.
  • Scales, Ann. Legal feminism: activism, lawyering, and legal theory. New York, New York University Press, 2006.
  • Spade, Dean. “BE PROFESSIONAL!” Harvard Journal of Law & Gender, Nov. 2010.
  • Warner, J Cali. Proposal: the alignment of oppressed groups as post-Modern development. 2016.

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Applications of Feminist Legal Theory: Sex, Violence, Work and Reproduction (Women in the Political Economy), ed. de D. Kelly Weisberg, Temple University Press, 1996, ISBN: 1-56639-424-4
  • Feminist Legal Theory: An Anti-Essentialist Reader, ed. de Nancy E. Dowd și Michelle S. Jacobs, New York Univ Press, 2003, ISBN: 0-8147-1913-9
  • Nancy Levit, Robert R. M. Verchick: Feminist Legal Theory: A Primer (Critical America (New York University Paperback)), New York University Press 2006,

Legături externe[modificare | modificare sursă]