Sarmiza Bilcescu-Alimănișteanu
| Sarmiza Bilcescu-Alimănișteanu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută |  București, România |
| Decedată | (68 de ani) București, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | avocată jurist |
| Limbi vorbite | limba română limba franceză |
| Activitate | |
| Alma mater | Facultatea de Drept din Paris[1] |
Modifică date / text  | |
Sarmiza ori Sarmisa Bilcescu (ulterior Bilcescu-Alimănișteanu, n. , București, România – d. , București, România) a fost prima româncă avocat, prima femeie din Europa care a obținut licența în drept la Universitatea din Paris și prima femeie din lume cu un doctorat în drept.[2][3]. Prima femeie înscrisă în Baroul Ilfov în anul 1891, dar care nu a predat niciodată la bară.[4] A fost căsătorită cu inginerul Constantin Alimănișteanu.
Biografia
[modificare | modificare sursă]S-a născut la București la data de 27 aprilie 1867, în familia lui Dumitru Bilcescu (din Bilcești-Mușcel), fost șef al Controlului Finanțelor în vremea prințului Barbu Știrbey. Până la vârsta de 7 ani a studiat acasă cu dascălul Păun iar apoi a frecventat cursurile Colegiului „Sfântul Sava” din București.[5] A obținut licența în științe juridice în 1887. În 1890, în vremea când 71% dintre studentele din universitățile franceze proveneau din alte țări, Sarmiza Bilcescu a fost prima femeie din Europa care a obținut un doctorat în drept la Universitatea din Sorbona[6]. Teza sa s-a intitulat De la condition légale de la mère ("Condiția juridică a mamei").
În 1891, ca urmare a unei campanii derulate în favoarea sa de renumitul jurist român Constantin Dissescu, Sarmiza Bilcescu a fost admisă în Baroul Ilfov (care, la acea vreme, includea și Bucureștiul), și era prezidat de renumitul avocat și om politic Take Ionescu).
Totuși, Sarmiza Bilcescu nu a practicat niciodată avocatura. Ea s-a măritat cu Constantin Alimănișteanu la șase ani după ce a fost admisă în Barou și ca urmare s-a retras din avocatură, continuând să fie însă activă în cercurile feministe. S-a numărat printre fondatoarele Societății Domnișoarelor Române care își propunea să lupte pentru creșterea gradului de educație în rândul femeilor.
Mihail Fărcășanu i-a publicat biografia în 1947 sub pseudonimul Mihai Villara.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ http://www.sudoc.fr/047198656 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ „10 românce de top în Europa, în lume și la noi”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Băzăvan, Adrian (). „Știai că Sarmiza Bilcescu este prima femeie din lume care a obținut un doctorat în drept?”. Cred în România. Accesat în .
- ^ Botez, Ileana (). Personalități feminine române care au strălucit în lumea justiției. p. 6.
- ^ Moceanu, Răzvan (). „PORTRET: Sarmiza Bilcescu – prima femeie avocat din Europa şi prima din lume cu un doctorat în Drept”. www.rador.ro. Accesat în .
- ^ Rosetti, Adina (). Nesupusele: 100 de femei pentru 100 de ani de Românie Modernă. 2. Univers. p. 97.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Ciupală, Alin (), Femeia în societatea românească a secolului al XIX-lea, București: Editura Meridiane, pp. 59–60, 85
- Andreea Ofițeru, „Vârsta de aur a avocaturii românești”, în Evenimentul Zilei, 3 iulie 2006
- Oana Sandu, Educația feminină în societatea românească a secolului XIX, la miculparis.ro
- Vasilescu, Amalia (), „Imaginarul despre Femeie în Vechiul Regat între pozitv și negativ”, Despre femei și istoria lor în România, București: Editura Universitătii din București „ebooks.unibuc.ro”. Accesat în .
| Ramuri | .svg)  | |
|---|---|---|
| Termeni și concepte | ||
| Mișcări | ||
| Organizații | ||
| Personalități străine |
| |
| Personalități autohtone | ||
| Publicații | ||
| Locații | ||
