Drept administrativ
Dreptul administrativ reglementează relațiile sociale ce apar în activitatea administrației de stat sau în legătură cu aceasta, adică relațiile între organele administrative și alte organe de stat și între acestea, cele dintre administrație și cetățeni; principiile organizării și funcționării administrației.
De asemenea, reglementează relațiile de natură conflictuală dintre autoritățile publice sau persoanele juridice de drept privat care exercită atribuții de putere publică, precum realizarea unui interes public, asimilate autorităților publice, pe de o parte, și cei vătămați în dreptul lor prin acte administrative ale acestor autorități, pe de altă parte.
Obiectul dreptului administrativ[modificare | modificare sursă]
Obiectul de reglementare al dreptului administrativ cuprinde două situații:[1]
- 1. reglementarea relațiilor sociale din sfera administrației publice împreună cu alte ramuri ale dreptului public;
- 2. reglementarea relațiilor sociale din sfera administrației publice împreună cu alte ramuri de drept privat.
Ca și normele de drept constituțional, normele de drept administrativ au un caracter imperativ. În aceste raporturi, organele statului se situează pe poziții de putere față de cetățean, iar raporturile pot să nu se nască prin consimțământul ambelor părți. Răspunderea pentru violarea unei norme administrative atrage după ea o sancțiune de drept administrativ, pentru instituții, respectiv sancțiune contravențională, pentru cetățean.