Emma Goldman

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Emma Goldman
Portrait Emma Goldman.jpg
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Kaunas, Imperiul Rus[1] Modificați la Wikidata
Decedată (71 de ani) Modificați la Wikidata
Toronto, Canada[2] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăIllinois Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Russia.svg Imperiul Rus
Flag of the United States (1912-1959).svg SUA Modificați la Wikidata
Etnieevrei Modificați la Wikidata
Religieateism Modificați la Wikidata
Ocupațieactivist politic[*]
anarhist[*]
jurnalistă
filosof politic[*]
feministă[*]
lecturer[*]
activistă[*]
editor[*]
activist antirăzboi[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Cauza decesuluiaccident vascular cerebral  Modificați la Wikidata
Influențat deRalph Waldo Emerson, Friedrich Nietzsche, Johann Most[*], Henry David Thoreau, Piotr Kropotkin, Mihail Bakunin, Mary Wollstonecraft, Nikolai Cernîșevski, Oscar Wilde, Max Stirner[*]  Modificați la Wikidata
Partener(ă)Aleksandr Berkman[3]  Modificați la Wikidata

Emma Goldman (n. 27 iunie 1869 în Kovno, Lituania, pe atunci în Imperiul Rus - d. 14 mai 1940 în Toronto, Canada) a fost o militantă anarhistă americană, evreică originară din Lituania. Ea este cunoscută ca „femeia rebelă” sau „Emma cea roșie”, care a ținut discursuri și a scris articole cu caracter politic, având o serie de adepți înflăcărați, fiind criticată de unii pentru modul ei radical prin care căuta să rezolve problemele societății. Goldman joacă un rol important în dezvoltarea mișcării politice și filozofiei anarhiste, ca și a mișcării pacifiste radicale din secolul al XX-lea în SUA și Europa.

Emigrează la vârsta de 17 ani în SUA, fiind mai târziu deportată în Rusia, unde devine martoră a revoluției comuniste ruse din 1917. Trăiește câțiva ani în Franța unde cuprinde evenimentele în manuscrisele ei din anul 1936 din Războiul Civil Spaniol.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Emma Goldman”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ „Emma Goldman”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ The Feminist Companion to Literature in English, p. 435 

Legături externe[modificare | modificare sursă]