Propoziție subordonată

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Gramatică
Morfologie
Parte de vorbire
Sintaxă
Tipuri de propoziții
Cazuri
Sintaxa propoziției
Parte de propoziție
Sintaxa frazei
Propoziție subordonată
• Atributivă
• Circumstanțială
• Concesivă
• Condițională
• Consecutivă
• de cauză
• de loc
• de mod
• de scop
• de timp
• Completivă
• Directă
• Indirectă
• Predicativă
• Subiectivă

O propoziție subordonată (sau dependentă) este o propoziție care are un înțeles insuficient, care depinde gramatical de o altă propoziție (de cea regentă sau principală) și care îndeplinește pe lângă aceasta funcția unei părți de propoziție (subiect, atribut, nume predicativ, complement de agent sau obiect direct sau indirect, circumstanțial).

Transformarea din parte de propoziție în propoziție subordonată și invers se face prin expansiune și contragere.

Expansiunea constă în transformarea unei părți de propoziție în propoziția subordonată corespunzătoare cu păstrarea intactă a sensului.

Contragerea este procesul prin care o propoziție subordonată se transformă într-o parte de propoziție corespunzătoare.

Propozițiile subordonate sunt de următoarele tipuri:


Exemple:

  • Ea a ajuns să fie premiantă. (Propoziție predicativă care răspunde la întrebarea ce?). Acest fel de propoziție răspunde și la întrebările: cum?, ce fel de?, etc.
  • Cine nu este atent nu învață. (Propoziție subiectivă care răspunde la întrebarea cine?). Acest fel de propoziție răspunde și la intrebarea ce?.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Gheorghe Constantinescu-Dobridor, Mic dicționar de terminologie lingvistică, Ed. Albatros, București, 1980