Propoziție circumstanțială cumulativă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Gramatică
Morfologie
Parte de vorbire
Sintaxă
Tipuri de propoziții
Cazuri
Sintaxa propoziției
Parte de propoziție
Sintaxa frazei
Propoziție principală
Propoziție subordonată
• Atributivă
• Circumstanțială
• Concesivă
• Condițională
• Consecutivă
• de cauză
• de loc
• de mod
• de scop
• de timp
• Completivă
• Directă
• Indirectă
• Predicativă
• Subiectivă

În sintaxa frazei din gramaticile tradiționale ale limbii române, propoziția circumstanțială cumulativă este o subordonată cu frecvență redusă[1], care îndeplinește funcția de complement circumstanțial cumulativ al propoziției regente. Indică fie ce se adaugă la ceea ce se exprimă în regentă, fie la ce se adaugă conținutul acesteia[2].

Elemente introductive[3]:

De cele mai multe ori, cumulativa are un corelativ adverbial în regentă: și, mai (…) și, încă și, nici.

Predicatul acestei propoziții este de obicei la modul indicativ, dar poate fi și la prezumtiv sau la condițional-optativ, în afară de cazul când se introduce prin numai să, care cere conjunctivul.

Topica frazei cu această propoziție este liberă, doar cele care încep cu plus că și decât stau numai după regentă.

Cumulativele cu element introductiv conjuncțional sunt totdeauna izolate, despărțindu-se de regentă prin pauză, marcată în scris prin virgulă. Cele cu element introductiv pronominal sau adverbial sunt izolate sau nu în funcție de legătura mai slabă, respectiv mai strânsă cu regenta: Am cumpărat multe lucruri, pe lângă ce știi vs. Am cumpărat multe lucruri pe lângă ce știi.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Bărbuță 2000, p. 307.
  2. ^ Avram 1997, p. 451.
  3. ^ După Avram 1997, pp. 451–452, în afara exemplelor din sursa indicată separat.

Surse bibliografice[modificare | modificare sursă]