Artur Reșetnicov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Artur Reșetnicov
Artur Reșetnicov (2015).png
Artur Reșetnicov în plenul parlamentului în 2015
Date personale
Născut (44 de ani)
Ocnița, RSS Moldovenească, URSS
Căsătorit cuAlina
CetățenieFlag of Moldova.svg Moldova Modificați la Wikidata
Ocupațieom politic Modificați la Wikidata
Vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova
În funcție
28 octombrie 2011 – 6 martie 2012
Deputat în Parlamentul Republicii Moldova
Deținător actual
Funcție asumată
2009
Director al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova
În funcție
2007 – 2009

PremiiOrdinul „Credință Patriei” ()
Partid politicPartidul Comuniștilor din Republica Moldova
Alma materUniversitatea de Stat din Moldova
ProfesieJurist

Artur Reșetnicov (n. 11 noiembrie 1975, Ocnița) este un jurist și politician din Republica Moldova, care între anii 2007-2009 a îndeplinit funcția de Director al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova. Din 2009 este deputat în Parlamentul Republicii Moldova. În perioada 28 octombrie 2011 - 6 martie 2012 a deținut funcția de vicepreședintele parlamentului Republicii Moldova[1][2] Din 12 decembrie 2018, este judecător la Curtea Constituțională a Republicii Moldova.[3]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Artur Reșetnicov s-a născut la data de 11 noiembrie 1975 în orașul Ocnița din raionul cu același nume. A absolvit cursurile Facultății de Drept ale Universității de Stat din Moldova.

După absolvirea facultății, a fost încadrat în învățământul universitar ca lector la Facultatea de drept a Universității de Stat din Moldova (1997-2001), activând în paralel și ca avocat (din 1998). Începând din anul 2001 este cooptat în Aparatul Președintelului Republicii Moldova, îndeplinind funcțiile de șef al Direcției generale, consilier pe probleme juridice, șef al Direcției drept și relații publice.

Artur Reșetnicov a publicat mai multe lucrări în domeniul dreptului, cum ar fi monografia "Statistica juridică", precum și o serie de articole științifice în domeniul dreptului penal, criminalisticii și statisticii. În martie 2007, el s-a înscris la cursurile de doctorat în științe juridice, specialitatea drept penal, sub coordonarea științifică a prof. dr. habilitat Sergiu Brânză. Teza sa de doctorat are ca titlu "Documentul fals ca obiect material, produs și mijloc de săvîrșire a infracțiunii". [4]

La data de 1 noiembrie 2007, prin hotărârea Parlamentului Republicii Moldova (cu votul deputaților comuniști și PPCD), Artur Reșetnicov a fost numit în funcția de director al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova pe o perioadă de cinci ani.[5] Odată cu schimbarea puterii în 2009, acesta a fost demis din funcția de director SIS.[6]

Iurie Roșca, președintele PPCD, care a votat pentru numirea lui Reșetnicov, și-a exprimat unele temeri că noul director nu va reuși să fie „echidistant în raport cu toate forțele politice și să elimine tentațiile de urmărire pe motive politice a persoanelor care nu fac parte din partidul de guvernământ". [7]

Este căsătorit și are un fiu. Are cetățenie română, la fel ca și soția sa, Alina.[8][9][10][11]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ ARTUR REȘETNICOV -NOUL VICEPREȘEDINTE AL PARLAMENTULUI
  2. ^ Artur Reșetnicov a fost demis din funcția de vicepreședinte al Parlamentului
  3. ^ „Un deputat democrat, desemnat de Guvern în funcția de judecător la Curtea Constituțională”. Ziarul de Gardă. . Accesat în . 
  4. ^ Universitatea de Stat din Moldova - Tabelul nominal al doctoranzilor anului I, II, III și IV anul universitar 2006-2007
  5. ^ InfoPrim, 2 noiembrie 2007 - Consilierul prezidențial Artur Reșetnicov a fost numit în calitate de director al SIS
  6. ^ Artur Resetnicov a fost demis | Ziarul de Gardă
  7. ^ Ziare.com, 1 noiembrie 2007 - Noul șef al serviciilor secrete din R. Moldova, un fost consilier al lui Voronin
  8. ^ Comunistul Artur Reșetnicov a devenit român
  9. ^ Artur și Alina Reșetnicov au devenit astăzi cetățeni români
  10. ^ Comunistul Artur Reșetnicov ar putea rămâne fără cetățenia română
  11. ^ ORDIN Nr.225/P privind aprobarea redobândirii cetățeniei române unui număr de 416 persoane (arhivat)

Legături externe[modificare | modificare sursă]