Margareta a II-a a Danemarcei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte persoane cu același nume, vedeți Margareta a Danemarcei (dezambiguizare).
Margareta a II-a
Drottning Margrethe av Danmark.jpg
Margareta a II-a în 2012
Date personale
Nume la naștere Alexandrine Þórhildur Ingrid Margrethe
Născută (77 de ani)
Palatul Amalienborg, Copenhaga
Părinți Frederic al IX-lea al Danemarcei
Ingrid a Suediei Modificați la Wikidata
Frați și surori Princess Benedikte of Denmark[*]
Regina Anne-Marie a Greciei Modificați la Wikidata
Căsătorită cu Henrik, Prinț Consort al Danemarcei
Copii Frederik al Danemarcei
Prințul Joachim al Danemarcei
Cetățenie Danemarca Modificați la Wikidata
Religie luteranism
Ocupație monarch of Denmark[*] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliară Casa de Glücksburg
Regină a Danemarcei
Domnie 14 ianuarie 1972 – prezent
&&&&&&&&&&&&&&45.&&&&&045 ani, &&&&&&&&&&&&&191.&&&&&0191 zile
Predecesor Frederik IX
Semnătură
Margrethe II - signature.jpg
Prezență online

Margareta a II-a (Alexandrine Þórhildur Ingrid Margrethe) (n. 16 aprilie 1940) este regina actuală a Danemarcei.

Primii ani[modificare | modificare sursă]

Palatul Amalienborg, locul de naștere al Prințesei Margareta

Prințesa Margareta s-a născut la Palatul Amalienborg, Copenhaga și a fost primul copil al prințului moștenitor Frederik al IX-lea al Danemarcei și a prințesei Ingrid. Tatăl ei era fiul cel mare al regelui în funcțiune Christian al X-lea iar mama era singura fiică a prințului moștenitor Gustaf Adolf, mai târziu regele Gustaf al VI-lea Adolf al Suediei și a prințesei moștenitoare Margaret, o nepoată a reginei Victoria. Nașterea ei a avut loc la doar o săptămână după invazia nazistă a Danemarcei (9 aprilie 1940).

A fost botezată la 14 mai 1940 la biserica Holmen din Copenhagea.[1] Nașii prințesei au fost: regele Christian al X-lea (bunicul patern), Prințul Knud al Danemarcei (unchiul patern), Prințul Axel al Danemarcei (văr primar patern), regele Gustaf al V-lea al Suediei (străbunicul matern), Prințul Moștenitor Gustaf Adolf al Suediei (bunicul matern), Prințul Gustaf Adolf al Suediei (unchiul matern), Ducele de Connaught (tatăl bunicii materne).

A fost numită Margareta după bunica maternă, Prințesa Moștenitoare Margaret a Suediei, Alexandrine după bunica paternă, regina Alexandrine și Ingrid după mama ei, Prințesa Moștenitoare Ingrid. Pentru că regele Christian al X-lea a fost și rege al Islandei, ca un tribut adus oamenilor din Islanda, prințesa a primit și numele islandez Þórhildur (Thorhildur).[2]

Margareta are două surori mai mici: Prințesa Benedikte a Danemarcei (n. 1944), care trăiește în Germania și regina Anne-Marie a Greciei (n. 1946), care trăiește la Londra. La 20 aprilie 1947, regele Christian al X-lea a murit și tatăl Margaretei a urcat pe tron sub numele de regele Frederic al IX-lea.

Prințesă Moștenitoare[modificare | modificare sursă]

Prințesa Margareta în 1966.

La momentul nașterii ei, numai descendenții masculini puteau urca pe tronul Danemarcei, potrivit schimbărilor la legea de succesiune intrată în vigoare în 1850, când ramura Glücksburg a fost aleasă să domnească. Cum prințesa nu avea frați, era de presupus ca unchiul ei, Prințul Knud, își va asuma tronul într-o zi.

Procesul de schimbare a constituției a început în 1947, nu cu mult timp după ce tatăl ei a urcat pe tron și era clar că regina Ingrid nu va mai avea alți copii. Popularitatea lui Frederic și a fiicelor sale, precum și rolul mai proeminent al femeilor în viața daneză a început procesul complicat de modificare a constituției. Legea necesară trebuia să trecă prin două parlamente succesive și apoi printr-un referendum, care a avut loc la 27 martie 1953. Noua lege a succesiunii permitea succesiune femeilor la tronul Danemarcei deși există preferința pentru primogenitura de sex masculin. O femeie putea urca pe tron numai în cazul în care ea nu- vea un frate. Prințesa Margareta a devenit moștenitor prezumtiv.[1]

La împlinirea vârstei de 18 ani, la 16 aprilie 1958, Margareta a primit un loc în Consiliul de Stat. Ulterior ea a condus reuniunile Consiliului în absența regelui.[1]

În 1960, împreună cu prințesele Suediei și Norvegiei, ea a călătorit în Statele Unite, care a inclus o vizită la Los Angeles, și la Studiourile Paramount, unde s-a întîlnit cu câteva celebrități, inclusiv Dean Martin, Jerry Lewis și Elvis Presley.[3]

Educație[modificare | modificare sursă]

Margareta și-a început educația la o școală particulară din Copenhaga pe care a absolvit-o în 1959. A petrecut un an la o școală pentru fete în Hampshire, England,[4] și mai târziu a studiat arheologie preistorică la Girton College, Cambridge în perioada 1960–1961, științe politice la Universitatea Aarhus între 1961 și 1962; a urmat Sorbona în 1963 și London School of Economics în 1965.<ref name="Margrethe and Henrik Biography">Margrethe and Henrik Biography”. Royalinsight.net. 16 aprilie 1940. Există o versiune arhivată la 30 octombrie 2011. https://web.archive.org/web/20111030181923/http://www.royalinsight.net/content/margrethe-henrik-biography. Accesat la 3 februarie 2012.  Este membru a Societății de Anticarii din Londra.[1]

Regina Margareta vorbește fluent daneza, franceza, engleza, suedeza și germana, și are cunoștințe limitate de faroese.[1]<ref name="Margrethe and Henrik Biography">Margrethe and Henrik Biography”. Royalinsight.net. 16 aprilie 1940. Există o versiune arhivată la 30 octombrie 2011. https://web.archive.org/web/20111030181923/http://www.royalinsight.net/content/margrethe-henrik-biography. Accesat la 3 februarie 2012. 

Căsătorie[modificare | modificare sursă]

La 10 iunie 1967, prințesa Margareta a Danemarcei s-a căsătorit cu un diplomat francez, Henri de Laborde de Monpezat, la Biserica Holmen din Copenhaga. Laborde de Monpezat a primit titlul de "Alteța Sa Regală Prințul Henrik de Danemarca". Din căsătorie au rezultat doi copii: Frederik André Henrik Christian, prințul moștenitor al Danemarcei care s-a născut la 26 mai 1968 și Joachim Holger Waldemar Christian, prinț al Danemarcei născut la 7 iunie 1969. Regina și Prințul Henrik au opt nepoți: prințul Christian, prințesa Isabella, Prințul Vincent, Prințesa Josephine, Prințul Nikolai, Prințul Felix, Prințul Henrik și Prințesa Athena.

Domnie[modificare | modificare sursă]

Regina la inaugurarea navei Lindø, 2012

Regele Frederic al IX-lea a murit în 1972 și a fost succedat la tron de prințesa Margareta la 14 ianuarie 1972 care a devenit primul suveran danez de sex feminin sub noua Lege a Succesiunii. A fost proclamată regină de la balconul Palatului Christiansborg la 15 ianuarie 1972 de către prim-ministrul Jens Otto Krag.

Principalele sarcini ale reginei sunt de a reprezenta regatul în străinătate și să fie o figură unificatoare acasă. Ea primește ambasadori străini și acordă premii, onoruri și medalii. Regina accepă invitații de a deschide expoziții, participă la aniversari, inaugurează poduri, etc.

În calitate de funcționar public neales, regina nu participă la politica de partid și nu exprimă nici o opinie politică. Deși ea are dreptul de vot, ea decide să nu facă acest lucru pentru a evita chiar apariția partizanatului.[1]

După alegeri în cazul în care prim-ministru în funcție nu are o majoritate în spate, regina ține o "Dronningerunde" (ședința reginei), în care ea se întâlnește cu președinții fiecăreia dintre partidele politice daneze.

Mottoul oficial al reginei este Ajutorul lui Dumnezeu, iubirea poporului, puterea Danemarcei.

Arbore genealogic[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f Her Majesty Queen Margrethe II”. Kongehuset.dk. http://kongehuset.dk/english/the-royal-house/Regentparret/hm-the-queen. Accesat la 11 decembrie 2014. 
  2. ^ Those Apprentice Kings and Queens Who May – One Day – Ascend a Throne”. The New York Times. 14 noiembrie 1971. http://select.nytimes.com/gst/abstract.html?res=F10C14F83D591A7493C6A8178AD95F458785F9&scp=1&sq=akihito%20%20and%20Windsor&st=cse. 
  3. ^ Elvis Presley with Princesses Margrethe of Denmark, Astrid of Norway, and Margaretha of Sweden”. elvispresleymusic.com.au. 7 iunie 1960. http://www.elvispresleymusic.com.au/pictures/1960_june_7.html#sthash.ORaSOwgy.dd9JxPDB.dpbs. Accesat la 11 decembrie 2014. 
  4. ^ „Princess Margrethe, who is fifteen and is heir presumptive to the Danish throne, is to study for a year in England at North Foreland Lodge, a girls' boarding school near Basingstoke, in Hampshire...”. The Illustrated London News 227 (2): p. 552. 1955. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Margareta a II-a a Danemarcei
Margareta a II-a a Danemarcei
Naștere: 16 april 1940
Titluri regale
Predecesor:
Frederick IX
Regină a Danemarcei
1972 – prezent
În funcție
Moștenitor:
Prințul Frederik