Frederic al II-lea al Danemarcei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Frederic al II-lea
Frederik 2.jpg
Date personale
Născut 1 iulie 1534(1534-07-01)
Haderslev, Danemarca Modificați la Wikidata
Decedat (53 de ani)
Slagelse, Danemarca Modificați la Wikidata
Înmormântat Catedrala Roskilde
Părinți Christian al III-lea al Danemarcei
Dorothea de Saxa-Lauenburg Modificați la Wikidata
Frați și surori Anna a Danemarcei
Dorothea of Denmark, Duchess of Brunswick-Lüneburg
Magnus, duce de Holstein[*]
John II, Duke of Schleswig-Holstein-Sonderburg[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cu Sophie de Mecklenburg-Güstrow
Copii Elisabeta, Ducesă de Braunshweig
Anne, regină a Angliei și Scoției
Christian al IV-lea
Ulrik al Danemarcei
Augusta, Ducesă de Holstein-Gottorp
Hedwig, Elecoare de Saxonia
Ioan, Prinț de Schleswig-Holstein
Cetățenie Flag of Norway.svg Norvegia Modificați la Wikidata
Religie luteranism Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliară Casa de Oldenburg
Rege al Danemarcei și Norvegiei
Domnie 1559–1588
Predecesor Christian al III-lea
Succesor Christian al IV-lea

Frederic al II-lea (1 iulie 15344 aprilie 1588), rege al Danemarcei și Norvegiei și Duce de Schleswig din 1559 până la moartea sa. [1]

Rege al Danemarcei[modificare | modificare sursă]

Frederic al II-lea al Danemarcei

Frederic al II-lea a fost fiul regelui Christian al III-lea al Danemarcei și al Norvegiei și al Dorotheei de Saxa-Lauenburg. Frederic al II-lea a fost un domnitor renascentist tipic al Danemarcei. Spre deosebire de tatăl său, el a fost puternic influențat de idealuri militare și încă din tinerețe și-a făcut prieteni prinți germani militari. Și-a dorit să se căsătorească cu iubita lui Anne de Hardenberg însă în final a fost convins să n-o facă. La scurt timp după ce a urcat pe tron, a obținut prima sa victorie prin cucerirea regiunii Dithmarschen în vara anului 1559.

Conflictul dominant al domniei sale a fost războiul scandinav de șapte ani din 1563 până în 1570 în care el a încercat în zadar să cucerească Suedia, care era condusă de vărul său, regele nebun Eric al XIV-lea. A fost un război extrem de costisitor, un război de uzură, în care unele zone din Scania au fost devastate de suedezi iar Norvegia a pierdut aproape tot. În timpul războiului, regele a condus personal armata pe câmpul de luptă, dar fără mari rezultate iar conflictul a deteriorat relația sa cu consilierii.

Cu toate acestea, tulburările interne din Suedia și preluarea administrării daneze de capabilul ministru de finanțe Peder Oxe a stabilizat situația. Războiul s-a încheiat printr-un status quo care a permis Danemarcei să obțină pacea. Frederic al II-lea a semnat Tratatul de pace de la Stettin (1570), care nu a adus decât slabe avantaje Danemarcei însă a arătat limitele puterii militare daneze.

După război Frederick a menținut pacea fără să renunțe la încercarea sa de a-și extinde prestigiul în domeniul naval. Politica sa externă a fost susținută moral de puterile protestante. În acel timp fiind celibatar a curtat-o pe Elisabeta I a Angliei, o inițiativă care i-a adus Ordinul cavaleresc al Jartierei (1578). Consilieri cu experiență ca Peder Oxe, Niels Kaas, Arild Huitfeldt și Christoffer Valkendorff au avut grijă de administrarea internă.[2]

Frederic a fost descris ca un rege ambițios și curajos. A fost pasionat de vânătoare, vin și petreceri. A reconstruit castelul Kronborg în perioada 1574-1567,[3] în 1587 a fondat orașul Fredrikstad în Norvegia, a fondat școala superioară Frederic II la Fredrikstad. A fost o perioadă de prosperitate și de creștere din istoria Danemarcei. Frederic a fost un susținător al celebrului astronom Tycho Brahe.

La 4 aprilie 1588 la Antvorskov a murit și a fost succedat de fiul său cel mare Christian al IV-lea. A fost înmormântat la Catedrala Roskilde. [4]

Familie și copii[modificare | modificare sursă]

La 20 iulie 1572 s-a căsătorit cu Sophia de Mecklenburg-Güstrow, o descendentă a regelui Hans al Danemarcei. Au avut șapte copii:

  1. Elisabeta (25 august 1573 – 19 iunie 1626), căsătorită în 1590 cu Ducele Henry Julius de Braunschweig.
  2. Anna (12 decembrie 1574 – 2 martie 1619), căsătorită la 23 noiembrie 1589 cu Iacob al VI-lea al Scoției, care mai târziu a devenit Iacob I al Angliei
  3. Christian al IV-lea al Danemarcei (12 aprilie 1577 – 28 februarie 1648)
  4. Ulrik (30 decembrie 1578 – 27 martie 1624), ultimul episcop de Schleswig, căsătorit cu Lady Catherine von Hahn
  5. Augusta (8 aprilie 1580 – 5 februarie 1639), căsătorită la 30 august 1596 cu Ducele Johann Adolf de Holstein-Gottorp
  6. Hedwig (5 august 1581 – 26 noiembrie 1641), căsătorită la 12 septembrie 1602 cu Christian al II-lea, Elector al Saxoniei
  7. Ioan de Schleswig-Holstein (9 iulie 1583 – 28 octombrie 1602)

Note[modificare | modificare sursă]