Prințesa Louise a Prusiei
| Prințesa Louise | |
| Mare Ducesă de Baden | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Luise Marie Elisabeth von Preußen  |
| Născută | 3 decembrie 1838 Berlin, Regatul Prusiei |
| Decedată | (84 de ani) Baden-Baden, Republica Baden, Republica de la Weimar |
| Înmormântată | Großherzogliche Grabkapelle Karlsruhe[*] |
| Părinți | Wilhelm I al Germaniei Augusta de Saxa-Weimar-Eisenach |
| Frați și surori | Frederic al III-lea al Germaniei |
| Căsătorită cu | Frederic I, Mare Duce de Baden |
| Număr de copii | 3 |
| Copii | Frederic al II-lea, Mare Duce de Baden Victoria, regină a Suediei Prințul Ludwig |
| Cetățenie |  Germania |
| Religie | luteranism |
| Ocupație | politiciană |
| Limbi vorbite | limba germană |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | prințesă Grand Duchess[*] |
| Familie nobiliară | Casa de Hohenzollern |
| Mare Ducesă de Baden | |
| Domnie | 20 septembrie 1856 - 28 septembrie 1907 |
Modifică date / text  | |
Prințesa Louise a Prusiei (germană Luise Marie Elisabeth; 3 decembrie 1838–23 aprilie 1923) a fost al doilea copil și singura fiică a împăratului Wilhelm I al Germaniei și a soției lui Augusta de Saxa-Weimar. A fost sora mai mică a regelui Frederick al III-lea al Germaniei ("Fritz") și mătușa lui Wilhelm al II-lea al Germaniei.
Prințesă a Prusiei[modificare | modificare sursă]
Louise s-a născut la 3 decembrie 1838; a fost al doilea copil și singura fiică a Prințului Wilhelm al Prusiei și a soției lui, Prințesa Augusta de Saxa-Weimar-Eisenach. Părinții ei formau un cuplu nefericit și ciudat iar Louise a avut un singur frate mai mare, Prințul Frederic, care era cu șapte ani mai mare. După nașterea fiicei sale, Augusta a declarat că datoria ei pentru perpetuarea Casei de Hohenzollern s-a terminat.[1]
În timp ce Wilhelm a arătat puțină afecțiune singurului său fiu, și-a revărsat atenția asupra fiicei sale; adesea făcea vizite neanunțate în sala unde Louise învăța și sfârșeau prin a se juca împreună pe covor. Mama și fiica nu au fost apropiate.
Mare Ducesă de Baden[modificare | modificare sursă]
Louise s-a logodit cu Frederic, Prinț Regent de Baden în 1854. Frederic era regent din cauza nebuniei fratelui său Leopold și a fost proclamat Mare Duce când doctorii au declarat că nu sunt șanse de recuperare.[1]
Căsătoria a avut loc la 20 septembrie 1856 la Palatul Neues din Potsdam.[1] La câteva săptămâni de la nuntă, noua Mare Ducesă era deja însărcinată cu primul ei copil, Frederic.[1] Louise a fost o soție și o mamă fericită, scriind unei prietene "de când nu ne-am mai văzut, viața mea a devenit mult mai frumoasă, mai prețioasă pentru mine, fericirea mea este mai bogată și mai adâncă decât înainte". [2]
Cuplului îi displăcea rigiditatea curții Karlsruhe și evadau cu bucurie la castelul lor de pe insula Mainau.[3] Ei erau populari în Baden și toată lumea din Konstanz, unde Louise și Frederic aveau reședința de vară, vorbea cu mândrie afectoasă de ei.[4]
Louise a fost prietenă bună cu Alice, Mare Ducesă de Hesse, sora mai mică a cumnatei ei. Cele două se vizitau adesea.[5] În scrisorile sale, regina Victoria se referea adesea la ei cu plăcere și simpatie ca bunii Fritz și Louise de Baden.[6] Deși ca fete Louise a fost prietenă cu cumnata ei Victoria, Prințesă Regală ("Vicky") între ele a existat o rivalitate nu prea prietenoasă în special când își comparau copiii: în timp ce fiul cel mare al Victoriei, Prințul Moștenitor Wilhelm, s-a născut cu un braț deformat, se pare că Louise nu a putut rezista să se laude că cei trei copii ai ei erau mai sănătoși și mai mari la aceeași vârstă.[1] Louise era afectuoasă cu nepotul ei iar Vicky i-a scris mamei sale că Marea Ducesă "l-a răsfățat îngrozitor de mult". De multe ori l-a sprijin împotriva părinților săi și strânsa relație cu Wilhelm a continuat și la maturitate iar el va scrie mai târziu în memoriile sale că Louise "poseda o capacitate politică considerabilă și era organizată; ea a înțeles excelent cum să pună oamenii potriviți în locul potrivit și cum să folosească puterea lor pentru beneficiul general".
Relația dintre Louise și Vicky s-a distanțat și mai mult când Louise a vrut ca fiul ei Prințul Moștenitor Frederic să se căsătorească cu nepoata lui Vicky, Prințesa Elisabeta de Hesse și de Rin. Prințesa s-a căsătorit cu Marele Duce Serghei Alexandrovici al Rusiei și Louise a simțit că familia ei a fost umilită.
Războiul austro-prusac a provocat tensiuni între Baden și Prusia, cum Baden, în ciuda conexiunile lor familiale strânse, a ales să-i sprijine pe austrieci. După război, Baden nu a fost inclus pe lista statelor obligate să plătească despăgubiri excesive Prusiei.[1] Puternicul cancelar anti-catolic al tatălui ei, Otto von Bismarck, a displacut totuși Badenul, acesta fiind unul dintre statele catolice cele mai importante din Germania; el a văzut religia ducatului ca o amenințare la adresa stabilității noului Imperiu german.[1]
Datorită statutului de Mare Ducesă, Louise a fost foarte implicată în organizații caritabile ale ducatului, în mod special asupra problemelor femeilor. Louise a menținut corespondență cu Florence Nightingale și a avut o prietenie lungă cu Clara Barton, pe care a întâlnit-o în timpul Războiului franco-prusac.[1] Ele au organizat spitale militare și au ajutat la dezvoltarea fabricilor de cusut pentru femei pentru a ajuta la efortul de război; la sugestia Louisei, Barton a primit Crucea de Fier de Merit după război de la recent încoronatul împărat Wilhelm.[1]
În ciuda vârstei înaintate, Louise a fost prezentă pentru a-i întâmpina pe soldații germani răniți, la întoarcerea acestora în Germania din lagărele de prizonieri franceze.[7]
În doar doi ani, patru membri apropiați ai familiei Louisei au murit: tatăl ei, fratele, fiul cel mic și mama ei. Vicky, acum împărăteasa văduvă, a convins-o pe mama ei să-i confere Ordinul regal Victoria și Albert, clasa întâi.[1]
Soțul ei a murit la 28 septembrie 1907 și fiul lor cel mare i-a succedat ca Frederic al II-lea. În același an, singura lor fiică Victoria a succedat ca regină consort a Suediei. Louise a trăit să vadă ducatul ei absorbit în noi state ale Germaniei după Revoluția din 1918-19 care a avut loc la sfârșitul Primului Război Mondial. Noul guvern republican i-a acordat permisiunea să trăiască pentru restul vieții retrasă la Baden-Baden, unde a murit la 24 aprilie 1923, la vârsta de 84 de ani.
Copiii[modificare | modificare sursă]
Frederic și Louise au avut trei copii:
- Marele Duce Frederick al II-lea de Baden (9 iulie 1857 - 9 august 1928); căsătorit cu Prințesa Hilda de Luxembourg; fără moștenitori.
- Regina Victoria a Suediei (7 august 1862 - 4 aprilie 1930); căsătorită cu regele Gustav al V-lea al Suediei, au avut moștenitori.
- Prințul Ludwig de Baden (12 iunie 1865 - 23 februarie 1888); a murit necăsătorit, fără moștenitori.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d e f g h i j Van der Kiste, John (). „Louise, Grand Duchess of Baden: 'A model sovereign princess'”. Royalty Digest. Accesat în . Text " doi " ignorat (ajutor)
- ^ Roberts, Dorothea (). Two royal lives: gleanings from Berlin and from the lives of their Imperial Highnesses The Crown Prince and Princess of Germany. London: T. Fisher Unwin. p. 47.
- ^ The Illustrated American, Volume 11. New York: The Illustrated American Publishing Co. . p. 40.
- ^ Roberts, p. 48.
- ^ Alice of Hesse, Grand Duchess (). Alice, Grand Duchess of Hesse, Princess of Great Britain and Ireland. London: Elibron Classics.
- ^ Roberts, pp. 47-48.
- ^ New York Times Staff (). New York Times current history: the European war, Volume 11. New York: The New York Times Company. p. 356.
Arbore genealogic[modificare | modificare sursă]
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
